Astăzi se împlinesc 77 de ani de la unul dintre cele mai tragice episoade din istoria Republicii Moldova. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost smulși din casele lor și deportați de regimul sovietic în Siberia și Kazahstan, lăsând în urmă gospodării și destine frânte. Victimele celui de-al doilea val de deportări au fost comemorate astăzi la monumentul „Trenul Durerii” din fața Gării Feroviare din Chișinău.
„Operațiunea IUG” - 5 iulie 1949, ora două noaptea. Fără avertisment și fără nicio posibilitate de a se apăra, peste 35 de mii de oameni - agricultori gospodari, profesori, primari, preoți și intelectuali - și-au pierdut casele, au fost despărțiți de cei dragi și au fost condamnați la ani de suferință și înstrăinare. Este și istoria tristă a Valentinei Ciornaia, fiica unor foști deportați din satul Mereni, raionul Anenii Noi. Femeia spune că boala mamei sale a împiedicat familia să se refugieze în România înainte de închiderea granițelor din 1940. Ulterior, familia a fost destrămată, iar bărbații au fost separați de femei.
Pe lângă foști deportați, la evenimentul de comemorare, au participat primele persoane în stat, dar și delegații din Polonia, Belgia și România.
Prezentă la ceremonia de comemorare, președinta Maia Sandu a declarat că deportările din 1941, 1949 și 1951 nu au fost întâmplătoare, ci au reprezentat crime planificate în cele mai mici detalii. Autoritățile sovietice întocmeau din timp liste cu persoanele care urmau să fie deportate, iar scopul acestor acțiuni era distrugerea elitelor și înăbușirea oricărei forme de rezistență.
Mulți dintre supraviețuitorii deportărilor spun că, nici după zeci de ani, nu li s-a făcut dreptate. Ei susțin că numeroase promisiuni privind restituirea averilor confiscate sau acordarea despăgubirilor au rămas neîndeplinite. O poziție critică a avut și Tudor Bondari, basarabean născut în Siberia, în timpul deportărilor. Acesta a acuzat autoritățile că, de aproape un deceniu, ignoră solicitările victimelor și își amintesc de ele doar cu ocazia ceremoniilor de comemorare.
În prezent, peste 5.400 de persoane din Republica Moldova au statut de victime reabilitate ale represiunilor politice din perioada 1917–1990. Cu prilejul Zilei comemorative a victimelor deportărilor staliniste, marcată pe 6 iulie, acestea vor primi un ajutor material unic de 1.000 de lei, anunță Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Pe lângă acest sprijin financiar, persoanele reabilitate beneficiază de o alocație lunară de stat în valoare de 1.250 de lei, compensații pentru bunurile confiscate, bilete pentru tratament și recuperare, protezare gratuită, facilități fiscale, servicii medicale și alte măsuri de protecție socială prevăzute de lege. Regimul sovietic a desfășurat, în total, trei operațiuni mari de deportări în masă în Basarabia, iar istoricii estimează că numărul total al victimelor variază între 65 de mii și 95.000 de persoane.
Exclusiv TV
