În urmă cu 85 de ani, țara noastră trăia una dintre cele mai tragice pagini din istoria sa. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, regimul sovietic a declanșat prima operațiune de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord. Mii de oameni au fost ridicați din case în miez de noapte și trimiși cu forța în Siberia și Kazahstan, iar alții au fost executați sau închiși. Pentru a păstra vie memoria victimelor, în Piața Marii Adunări Naționale și la Bălți au fost instalate vagoane memoriale, cunoscute drept „trenul durerii”. Expoziția poate fi vizitată zilnic până pe 6 iulie.
Primul val al deportărilor staliniste a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la ora 02:30, și a vizat teritoriile românești anexate de Uniunea Sovietică. Din actualul teritoriu al Republicii Moldova au fost deportate peste 26 de mii de persoane. Printre cei vizați s-au numărat intelectuali, profesori, preoți, gospodari și familii considerate mai înstărite. Prin aceste deportări, regimul sovietic a urmărit să elimine oamenii care se puteau opune noilor reguli impuse și să îi determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și confiscarea averilor.
Opt ani mai târziu, în iulie 1949, a avut loc al doilea și cel mai amplu val al deportărilor staliniste. În cadrul operațiunii „Iug”, au fost înstrăinați peste 35 de mii de moldoveni. Unii au reușit să se întoarcă acasă după ce a murit Iosif Stalin, conducătorul sovietelor de atunci, declarat ulterior unul dintre cei mai duri dictatori ai lumii. Doar că erau în continuare văzuți drept dușmani ai poporului. Casele le-au fost luate, iar în ele locuiau acum bolșevicii. Printe cei deportați și reveniți acasă se numără și Valentina Bogdanscaia care în acea perioadă avea doar doi ani și a fost ridicată împreună cu toată familia și dusă în adâncul Rusiei, în Tiumeni. Deși a ajuns în captivitate la o vârstă fragedă, femeia spune că-și amintește anii trăiți în exil.
VALENTINA BOGDANSCAIA, victima deportărilor staliniste: „Ne-au dus în vagoanele astea. Era strașnic. Acolo nu aveam ce mânca. Ne dădeau pâine câte 400 de grame de persoană. Eu nu țin minte, eram mică și mă duceam la mașina de pâine care venea în pădure și ajutam să descărcăm pâinea și îmi dădea ca să-mi ajungă. Am locuit acolo în niște condiții strașnice. Baracuri se numeau și erau făcute de nemți în 1914, din primul război mondial. Erau ploșnite. Eram mică, mă mâncau, dormeam la podele.”
Comemorarea victimelor deportărilor staliniste a generat și reacții controversate în Parlament. În cadrul ședinței plenare de joi, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria celor deportați de regimul sovietic. În timp ce majoritatea aleșilor poporului s-au ridicat în picioare, deputații Partidului Comuniștilor au rămas așezați. În reacție la gestul deputaților comuniști, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile intenționează să introducă sancțiuni pentru negarea crimelor și represiunilor regimului stalinist.
În memoria victimelor deportărilor staliniste, în Piața Marii Adunări Naționale a fost redeschisă expoziția „Trenul durerii”. Vagoane similare celor în care au fost duși moldovenii în exil, pot fi vizitate și la Bălți.
CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: „În acest an, expoziția noastră are loc și la Bălți pentru prima dată. În scuarul gării de nord din Bălți. La fel a fost amenajat un vagon, cu aceeași expoziției. Este un moment simbolic și puternic prin care onorăm miile de victime deportate din nordul țării.”
Expoziția, realizată cu sprijinul istoricului Igor Cașu și al Agenției Naționale a Arhivelor, poate fi vizitată zilnic, până pe 6 iulie, între orele 09:00 și 21:00. În weekend vor avea loc discuții cu istorici, proiecții de filme, spectacole și alte activități dedicate comemorării victimelor deportărilor staliniste.
Exclusiv TV
