Conferențiarul universitar, doctorul în drept și membra Consiliului Politic Național al Partidului Politic Alianța „MOLDOVENII”, Elena Mărgineanu, a publicat o analiză amplă intitulată „Jocul Proporționalității”, în care compară veniturile declarate ale zece tineri pe care îi asociază cu PAS cu bugetele de personal și, în unele cazuri, cu bugetele totale ale administrațiilor publice locale.
Potrivit autoarei, exercițiul are scopul de a evidenția disproporțiile dintre remunerarea unor tineri funcționari din administrația publică centrală și resursele financiare de care dispun autoritățile publice locale pentru funcționarea lor, notează Noi.md cu referire la partid.
Elena Mărgineanu: "Educația trebuie protejată de reforme distructive"
„Dacă vom compara „bugetele Primăriilor/APL II pentru cadrele de personal” versus „veniturile tinerilor-minune PAS din APC” în diferite combinații, vom obține o imagine curioasă”, își începe Elena Mărgineanu analiza.
Ea precizează că a folosit datele din declarațiile de avere ale unui grup de zece tineri identificați prin inițialele C.I., M.F., A.R., M.S., Ș.M., C.S., M.G.C., B.E., V.N. și B.Z., fără a include, după cum menționează, secretari de stat sau „titani cu experiență”.
Potrivit analizei, cei zece tineri primesc anual 3,99 milioane de lei din bugetul de stat, iar venitul lor total se ridică la 4,87 milioane de lei anual, dacă sînt incluse și veniturile provenite de la instituții precum Konrad Adenauer, ONG-uri și alte surse.
Autoarea precizează că pentru comparații a folosit indicatorul „Remunerarea muncii angajaților conform statelor”, fără contribuțiile sociale, utilizând informațiile publicate pe platforma primariiputernice.gov.md.
În prima parte a analizei, Elena Mărgineanu susține că venitul total de 4,87 milioane de lei al celor zece tineri este mai mare decît remunerarea anuală a angajaților Consiliului Raional Șoldănești și ai Primăriei orașului Șoldănești luați împreună, care însumează 4,82 milioane de lei.
Totodată, ea afirmă că angajații Primăriei Peresecina și ai Primăriei Crihana din raionul Orhei primesc împreună 3,49 milioane de lei din bugetul public, cu aproximativ 500 de mii de lei mai puțin decît cele 3,99 milioane de lei încasate din bugetul public de cei zece tineri.
Elena Mărgineanu: Angajarea fără studii și promovarea ca model pentru tineri au alimentat un sistem de valori greșit
Potrivit analizei, angajații Primăriei municipiului Strășeni beneficiază de 6,35 milioane de lei pentru remunerarea muncii, cu 1,48 milioane de lei mai mult decît venitul total al celor zece tineri.
În același timp, angajații Primăriei orașului Dondușeni și ai Primăriei orașului Ocnița au împreună 6,27 milioane de lei, cu 1,4 milioane de lei mai mult decît venitul total de 4,87 milioane de lei al celor zece tineri.
Elena Mărgineanu afirmă că există mai multe consilii raionale unde întreaga remunerație anuală a angajaților este inferioară veniturilor celor zece tineri.
Astfel, potrivit acesteia, Consiliile Raionale Drochia, Glodeni, Șoldănești, Telenești, Rezina, Nisporeni, Strășeni, Hâncești, Cimișlia, Leova și Cantemir au fiecare cheltuieli pentru remunerarea muncii sub nivelul celor 3,99 milioane de lei,reprezentînd venitul din bugetul public al grupului analizat.
De asemenea, Consiliile Raionale Taraclia, Briceni, Ocnița, Rîșcani și Dondușeni au, potrivit autoarei, cheltuieli de personal mai mici decît venitul din bugetul public al celor zece tineri.
Pe de altă parte, Consiliile Raionale Sîngerei, Ungheni, Călărași, Ialoveni, Anenii Noi și Ștefan Vodă au cheltuieli pentru personal mai mari de 3,99 milioane de lei, însă sub nivelul venitului total de 4,87 milioane de lei.
Analiza continuă cu exemple privind autoritățile publice locale.
Dumitru Roibu: Guvernarea trebuie să înceapă reformele de la propriile cheltuieli
Potrivit Elenei Mărgineanu, cinci primării din raionul Cantemir – Lingura, Capaclia, Porumbești, Stoianovca și Chișla – au împreună cheltuieli pentru personal de 4,62 milioane de lei, cu 250 de mii de lei mai puțin decît venitul total al celor zece tineri.
O situație similară este prezentată pentru primăriile Balabanu, Salcia, Aluatu, Vinogradovca și Musaitu din raionul Taraclia, care însumează 4,52 milioane de lei pentru remunerarea personalului, cu 350 de mii de lei sub venitul total de 4,87 milioane de lei.
Totodată, la Primăria Vadul lui Vodă sînt prevăzute 4,27 milioane de lei pentru remunerarea angajaților, cu aproximativ 600 de mii de lei mai puțin decît venitul total al celor zece tineri.
Potrivit analizei, și primăriile Căpriana, Hâncu, Rudi și Condrița au împreună cheltuieli de personal de 4,23 milioane de lei, cu 640 de mii de lei mai puțin decît venitul total al grupului analizat.
În partea a doua a exercițiului, Elena Mărgineanu afirmă că a extins comparațiile, incluzînd toate cheltuielile de personal, inclusiv contribuțiile sociale și alte servicii aferente.
Ea susține că în raionul Basarabeasca fiecare dintre primăriile Abaclia, Sadaclia, Bascalia, Iserlia, Iordanovca și Carabetovca are cheltuieli de personal sub nivelul celor 3,99 milioane de lei, iar ultimele trei localități împreună dispun de 3,91 milioane de lei, mai puțin decît venitul din bugetul public al celor zece tineri.
În raionul Dubăsari, potrivit autoarei, toate cele 11 primării – Coșnița, Cocieri, Pîrîta, Doroțcaia, Ustia, Molovata Nouă, Corjova, Molovata, Holercani, Oxentea și Mărcăuți – au fiecare cheltuieli de personal mai mici decît venitul anual din bugetul public al celor zece tineri.
Dumitru Roibu: "Investigarea scandalurilor guvernării este o chestiune de demnitate națională"
Aceeași concluzie este formulată pentru toate primăriile din raioanele Șoldănești, Taraclia și Ocnița, unde, potrivit Elenei Mărgineanu, fiecare administrație locală are cheltuieli de personal inferioare celor 3,99 milioane de lei.
In partea a treia a analizei, autoarea trece de la cheltuielile de personal la bugetele totale ale primăriilor.
Ea afirmă că a identificat 96 de primării din Republica Moldova ale căror bugete totale pentru toate activitățile sînt mai mici decît venitul anual total de 4,87 milioane de lei al celor zece tineri.
Potrivit acesteia, în aceste bugete sînt incluse toate cheltuielile autorităților locale: educația timpurie, aprovizionarea cu apă, serviciile de pompieri și salvatori, transportul rutier, iluminatul stradal, cultura, sportul, dezvoltarea comunală, bunurile și serviciile, protecția socială, prestațiile sociale și salariile tuturor angajaților.
Ca exemple, Elena Mărgineanu menționează că Primăria orașului Frunză dispune de un buget total de 3,78 milioane de lei, iar Primăria Naslavcea de 3,81 milioane de lei, ambele sub venitul din bugetul public al celor zece tineri.
De asemenea, aceasta afirmă că doar remunerarea anuală a angajaților Primăriei Naslavcea este de un milion de lei, ceea ce înseamnă că venitul total al celor zece tineri este de aproape cinci ori mai mare.
Elena Mărgineanu: „Doar o reacție masivă a cetățenilor poate opri măsurile care îi sărăcesc”
În concluzie, Elena Mărgineanu susține că exercițiul „Jocul Proporționalității” scoate în evidență diferențele dintre remunerarea unui grup restrîns de tineri din administrația publică centrală și resursele de care dispun administrațiile publice locale.
„Reiterare: avem 96 de primării care au buget total pentru toate activitățile și cheltuielile lor – de la iluminare stradală la amenajare și situații neprevăzute, inclusiv cu salariul primarului, viceprimarului și al tuturor angajaților împreună – sumă mai mică decât venitul total al acestor 10 copii PAS (sub 4,87 milioane de lei). Poate „Amalgamarea” nu o facem la APL? Poate facem „Amalgamare” la APC? O puteți numi „optimizare”, „intentarea proceselor”, „revenire la normal” – cum vreți. Puteți continua exercițiul și puteți îmbunătăți acest joc. Jocul Proporționalității”, conchide Elena Mărgineanu.
