Chișinăul și Comratul nu pot ajunge la un numitor comun privind regulile pentru alegerile din regiune. Deputații din Găgăuzia au înregistrat în Parlament un proiect de lege privind activitatea Comisiei Electorale din autonomie. De altă parte, reprezentanții Chișinăului declară că administrația locală din regiune vrea alegeri fără respectarea unor rigori clare pentru un scrutin liber și democratic.
Deputații locali din autonomia găgăuză au înregistrat în Parlament un proiect de lege de modificare a Codului Electoral prin care insistă ca organul electoral regional să fie denumit Comisiei și nu Consiliu. Totodată, proiectul propune și o delimitare clară a competențelor dintre CEC și organul electoral găgăuz, care va activa în mod permanent, va avea statut de persoană juridică, buget propriu și conturi trezoreriale. În același timp, președintele Parlamentului, Igor Grosu, insistă că problema nu este doar în denumirea organului electoral, aceasta fiind mult mai profundă. Un aspect ține de verificarea viitorilor membri ai structurii electorale din regiune.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "Nu înțelegem de ce în restul țării cei care sunt înaintați de membrii de Birou trec verificările la ANI, CNA, SIS. Au încercat să ne spună că la ei nu trebuie să se întâmple acest lucru. Le-am spus că nu ține acest argument".
Subiectul alegerilor și a organizării corecte a scrutinelor în autonomie a fost discutat o zi mai devreme de președinta țării, Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu reprezentanții Adunării populare a Găgăuziei și cu primarii din regiune. Astfel, printre problemele asupra cărora s-a atras atenția în cadrul întrunirii a fost și cel al finanțării campaniilor electorale.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "În cadrul alegerilor din Găgăuzia nu există plafon pentru donațiile cash. Scuzați vă rog, asta este cadou pentru bandiți. Nu poate să fie în restul țării la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale plafonat, chiar și pentru transfer, iar în Găgăuzia nu. Nu există așa ceva".
Mai mult, există neconcordanțe și în privința listelor electorale, dar și a verificării alegătorilor veniți la vot.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "La alegerile generale se folosește o listă de 125 de mii de alegători, în alegerile pentru bașcanat și pentru Adunarea Populară - de 90 de mii. Nu există niciun sistem de verificare a alegătorilor, când vine la secția de votare și prezintă buletinul. Vă amintiți procedura - prezentăm buletinul, introduce IDNP în baza de date a alegătorilor și ne spune am votat, sau nu am votat, sau a votat cineva în numele nostru. Nici asta nu este".
În rezultatul întrevederii s-a convenit că deputații regionali vor conlucra cu primarii găgăuzi pentru a elabora un document calitativ cu privire la alegerile din regiune.
Amintim că, mandatul actualei Adunări populare a expirat în noiembrie 2025, perioadă în care urmau să fie organizate alegerile legislative regionale, dar care au fost amânate din cauza desființării Comisiei electorale locale. Ulterior, instanțele de judecată au anulat alte două decizii privind organizarea alegerilor în primăvara și vara curentă, invocând încălcări procedurale.
Regiunea găgăuză are o conducere interimară din vara anului trecut, când bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor din partea grupului infracțional condus de Ilan Șor. Aceasta își ispășește pedeapsa în penitenciarul nr.13. În decembrie 2025, la 12 ani de detenție a fost condamnat și președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, într-un dosar privind delapidarea averii străine. Constantinov se ascunde în stânga Nistrului.
Exclusiv TV
