Ucraina suspendează negocierile de pace cu Federația Rusă. Viceministrul Afacerilor Externe de la Kiev, serghei Kisliția, susține că pauza se pune din cauza lipsei de progrese în acest proces. Oficialul a amintit că, rundele de discuții derulate în 2025 nu au produs rezultate concrete, iar Moscova a refuzat să accepte condițiile minime propuse de Kiev.
Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghei Kisliția, a precizat într-un interviu pentru publicația The Times că cele trei runde de discuții, desfășurate la Istanbul în mai, iunie și iulie, s-au blocat după ce delegația rusă condusă de Vladimir Medinski a refuzat propunerea Kievului privind un armistițiu imediat și oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile, scrie ziua.md. Moscova a cerut, în schimb, ca Ucraina să recunoască anexările teritoriale rusești și să accepte limitarea efectivelor propriilor forțe armate.
„Știam că vor încerca să ne provoace. Înainte de întâlniri am decis să-i lăsăm să vorbească oricât vor, fără să intrăm în polemici istorice. Apoi treceam direct la agenda noastră. Însă nu am ajuns niciodată la punctul în care să putem pune argumentele pe masă și să căutăm un teren comun,” - a declarat oficialul ucrainean.
De cealaltă parte, Kremlinul acuză Kievul că nu și-ar fi respectat promisiunile, la care s-ar fi ajuns la negocieri.
„Confirm. Nimeni nu intenționa să poarte cu ei „discuții creative”. Au fost făcute propuneri concrete, inclusiv privind schimburile de prizonieri. Iar ultimele angajamente privind schimburile au fost încălcate de regimul de la Kiev, din 1.200 de persoane convenite, au fost schimbate mai puțin de 30%. Cetățenii Ucrainei trebuie să știe acest lucru,” - a scris Zaharova pe pagina sa de telegram.
Kislița a precizat că, încă din vara anului 2025, Ucraina a încercat să convingă partenerii internaționali să sporească presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a accepta o întâlnire directă cu liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Presiunile au început să apară din partea Statelor Unite ale Americii care, din 22 octombrie, au impus sancțiuni dure companiilor energetice ruse Rosneft și Lukoil, ca răspuns la refuzul președintelui Vladimir Putin de a pune capăt războiului din Ucraina.
Între timp, Europa continuă să sprijine apărarea și stabilitatea economică a Ucrainei. Astăzi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat în fața Parlamentului European, alocarea a aproape 6 miliarde de euro pentru Kiev prin intermediul împrumutului ERA și al instrumentului financiar Ukraine Facility. Potrivit ei, Consiliul European se angajează să acopere integral nevoile financiare ale Ucrainei pentru următorii doi ani, inclusiv printr-un posibil împrumut de reparații bazat pe profiturile generate de activele rusești înghețate în Europa.
URSULA VON DER LEYEN, președinta Comisiei Europene: „Ar însemna să se folosească lichiditățile provenite din activele ruse imobilizate pentru a acorda un împrumut Ucrainei, pe care aceasta să-l ramburseze în cazul în care Rusia achită despăgubirile. Este cea mai eficientă soluție pentru a susține apărarea și economia Ucrainei și cel mai clar semnal pentru Rusia că timpul nu joacă în favoarea ei.”
Potrivit discuțiilor recente din cadrul UE, folosirea activelor rusești înghețate este privită tot mai mult ca soluția cea mai realistă pentru a asigura până la 130–140 de miliarde de euro, suma estimată ca necesară Ucrainei pentru următorii doi ani, scrie Reuters. Majoritatea acestor active sunt gestionate de depozitarul Euroclear din Belgia, unde titlurile de stat rusești aflate sub sancțiuni au ajuns la maturitate și s-au transformat în numerar încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Exclusiv TV
