Expertul în urbanistică Ion Ștefăniță a declarat, în cadrul unui live pe pagina sa de Facebook, realizat de la locația fostului cinematograf Gaudeamus, că polemicile în jurul acestui șantier sunt generate de „interpretări subiective ale unor actori politici”. Acesta afirmă că legislația în vigoare „conține toate argumentele juridice care susțin legalitatea proiectului de construcție a Centrului de Business”. Potrivit lui, decizia Primăriei Chișinău de a elibera actele permisive pentru proiect este conformă prevederilor din Planul Urbanistic General (PUG) și Regulamentul Local de Urbanism.
Ion Ștefăniță susține că „în prezent, este în vigoare Planul Urbanistic General adoptat la 22 martie 2007. Conform Regulamentului Local de Urbanism pentru municipiul Chișinău, pe acest teren este stabilit codul C3-c, cu nivel de permisivitate maximă de construcție a spațiilor comerciale, cu o amplasare în apropierea arteriilor principale de circulație (grad 1 și 2), care pot fi situate în vecinătatea zonelor rezidențiale de tip R5, R6, R7 (locuințe colective de densitate medie și mare)”.
„Reieșind din cele de mai sus, constat că inițiativa dezvoltatorului se înscrie în cadrul legal în vigoare în Chișinău. Actele permisive eliberate de APL Chișinău au întrunit toate cerințele legale”, a declarat Ion Ștefăniță.
Expertul în urbanism susține că „acum suntem (locația fostului Cinematograf Gaudeamus) și în afara nucleului istoric al Chișinăului, prestabilit conform deciziei din 2010, care stabilește hotarul acestuia în partea de sud-vest pe strada Mateevici, până la cimitirul din strada Armenească”.
Ion Ștefăniță s-a referit și la declarațiile Ministerului Culturii la acest subiect. Potrivit lui, fostul cinematograf nu se află în zona de protecție a unui monument de for public, având în vedere distanța minimă legală de 20 de metri. Conform legislației potrivit art. 8 alin. (1) din Legea 192/2011 Fiecare monument de for public dispune de zonă de protecție, care se desfășoară perimetral, de jur-împrejurul terenului monumentului de for public, pe o rază de la 50 la 100 de metri. „Pentru monumentele de for public care nu dispun de teren propriu, cum ar fi plăcile comemorative, zona de protecție se stabilește începând de la suprafața construcției pe care ele sunt amplasate, pe o rază de minimum 20 de metri, aici fiind distanțe mult mai mari de 30 de metri”, a declarat expertul în urbanistică.
„Aici în acest nod urban, avem dominante care deja au fost edificate și nu vedem probleme, dar pe acest caz, pentru că suntem în campanie electorală care iată-iată începe, probleme au apărut. Cred că aici este mai mult o interpretare politică”, a punctat Ștefăniță.
