Persoanele bănuite, învinuite sau inculpate în dosare penale legate de activitatea unui partid, care au dus la declararea neconstituționalității acestuia, nu vor putea candida în cadrul alegerilor pe o perioadă de trei ani. Acest lucru este prevăzut de noua modificare a Codului Electoral, care a fost aprobată inițial prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale și ulterior prin vot în Parlament. Acțiunile au fost aprobate operativ după ce, în seara zilei de 3 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul Penal care nu le permitea membrilor active ai partidelor scoase în afara legii să candideze în scrutine pe un termen de cinci ani.
Comisia pentru Situații Excepționale s-a întrunit la prima oră pentru a aproba modificarea Codului Electoral, astfel încât să nu fie permisă participarea în scrutinul local nou din 5 noiembrie pentru persoanele bănuite, învinuite sau inculpate în dosare penale legate de partidele declarate neconstituționale.
DORIN RECEAN, prim-ministru: Am observat ca grupările criminale s-au bucurat că va exista un vid legislativ și asta le va permite să perpetueze efortul lor de a submina procesele democratice, de a frauda alegerile. Ei, iată nu s-a primit. Prin decizia CSE de azi dimineață acest lucru a fost realizat, aceste criterii de individualizare au fost instituite și, respectiv, grupările criminale nu vor putea exploata acest vid legislativ. Guvernarea nu va accepta și nu va tolera ca grupările criminale să continue să submineze democrația, să continue să utilizeze instrumentele democratice, de altfel să le exploateze și să perpetueze subminarea statului de drept.
Și Parlamentul s-a întrunit de urgență în ședință pentru a opera modificările în legislația electorală, cerute de Curtea Constituțională.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: Obligația noastră este să ținem cât mai departe bandiții de procesele electorale. Trebuie să intervenim ca să avem pe de o parte să respectăm și dreptul de a candida, de altă parte să avem siguranța și certitudinea că bandiți, reprezentantanți ai grupărilor criminale organizate, susținute mai că deschis deja de Federația Rusă, să nu profaneze procesul nostru electoral și parcursul nostru european.
Astfel, dacă în redacția inițială legislația prevedea că, membrii organelor executive ale unui partid declarat neconstituțional nu pot candida în alegeri pe o perioadă de cinci ani, de această dată sunt stabilite criterii de individualizare cu privire la persoanele care nu au dreptul să intre în lupta electorală.
OLESEA STAMATE, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități: Sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curteca argument în contextual neconstituționalității unui partid politic. 2. Au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior, ca urmare a principiului finanțării transparente , iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic. 3 Sunt culpabele de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane la includerea în listele de sancțiuni ale unor organizații internaționale sau ale unor state. Restricția data durează trei ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic.
Potrivit modificărilor, listele persoanelor care nu pot candida în alegeri vor fi întocmite de instituțiile responsabile ale statului și prezentate Comisiei Electorale Centrale. În același timp, persoanele care prezintă dovada disocierii cu partidul scos în afara legii, pot fi admise la scrutine.
OLESEA STAMATE, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități: Orice dovezi pe care le poate prezenta persoana în ceea ce ține de protestul manifestat față de acțiunile partidului, manifestarea în cadrul ședințelor de partid sau dacă este consilier local, în cadrul consiliului local. Eventual, o disociere publică.
Până în prezent a fost declarat neconstituțional partidul politic Șor. Unii lideri ai fostei formațiuni sunt deferiți justiției. Deputata Marina Tauber este inculpată într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Parlamentara este acuzată că ar fi acceptat peste 195 de milioane de lei de la Ilan Șor pentru necesitățile formațiunii și campania electorală din alegerile noi în municipiul Bălți de acum doi ani, din care a fost exclusă. Tauber intenționa să participe în scrutinul din 5 noiembrie, aspirând la funcția de primar de Bălți. Ea s-a declarat supărată după modificările operate la legislația electorală.
De asemenea, cercetați penal sunt și deputații Denis Ulanov, învinuit de escrocherie și spălare de bani și Petru Jardan acuzat de abuz de serviciu. Cei trei parlamentari pledează nevinovați.
Exclusiv TV
