Localitățile mici din Moldova vor fi comasate obligator din 2027, dacă până atunci nu vor decide să formeze comune sub formă de amalgamare voluntară. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, primărița orașului Strășeni, Valentina Casian. Primărița orașului Strășeni susține că această parte a reformei administrației publice locale nu a fost consultată calitativ cu aleșii locali.
Legislația care prevede amalgamarea voluntară a localităților a fost votată, săptămâna trecută, de Parlament în prima lectură. Procedura prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, iar numărul populației acesteia de minim 3.000 de locuitori. Totodată, amalgamarea nu poate avea loc dacă nu există acceptul locuitorilor satului sau orașului ce urmează să fie unit cu o altă localitate. Vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova, Valentina Casian susține că dreptul la alegere este oferit populației doar pînă în anul 2027.
VALENTINA CASIAN, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova: ”Până la urmă s-a adoptat acest concept cu amalgamarea voluntară care va începe în 2023 până în 2027, așa prevede acest document. După care în 2027 va urma amalgamarea normativă. Amalgamarea voluntară înseamnă că acum binevol autoritățile de nivelul întâi, care adoptă o decizie ca să amalgameze obțin și resurse financiare care sunt prevăzute în acest fond. Din 2027 amalgamarea normativă. Asta înseamnă că deja nu se va mai întreba dorești sau nu dorești și evident nu vei mai obține această resursă financiară.
În cadrul dezbaterilor parlamentare, autorii proiectului au declarat că proiectul de lege a fost consultat cu Congresul Autorităților Locale din Moldova. De altă parte, Valentina Casian spune că de fapt aceste consultări au fost mai mult formale.
VALENTINA CASIAN, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova: ”Aleșii locali s-au revoltat. Am avut mai multe consultări publice, dar consultări publice, de multe ori consultările publice sunt mimate, pentru că noi discutăm, noi ne certăm și în final decizia oricum este luată așa cum și-au propus din start. Chiar și acum la elaborarea politicii bugetar-fiscale, pentru că noi avem grupuri pe descentralizare și la elaborarea acestui document au fost mai multe propuneri din partea Congresului Autorităților Locale, spre regret nu se ține cont de aceste propuneri. Este foarte important, pentru că și autoritățile locale, primarii este un potențial. Ei sunt cel mai aproape de cetățean și trebuie până la urmă să ții cont de niște propuneri, sugestii care vin de la nivel local.”
De altă parte, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, alături de autorii proiectului declară că amalgamarea voluntară are doar beneficii, iar populația urmează să fie informată despre acestea într-o campanie amplă planificată pentru viitorul apropiat.
ARTUR MIJA, secretar general al Guvernului: De la Cancelaria de stat o să ne asigurăm că o să dăm toată documentația necesară, astfel încât consiliile locale să poată consulta exhaustiv populația, să aibă discuții relevante cu cetățenii din localități, La fel, în momentul în care o să fie toate procedurile aprobate și cele două hotărâri de Guvern, de la Cancelarie vom organiza o campanie de informare, astfel încât oamenii să cunoască beneficiile și modalitatea în care vor fi prestate într-un mod calitativ serviciile publice, după procesul de amalgamare.
Potrivit proiectului de lege privind amalgamarea voluntară, procesul de contopire a localităților mici le va permite atragerea fondurilor financiare serioase pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Bugetele locale vor fi suplinite din bugetul de stat pe o perioadă de șapte ani. Totodată, localitățile amalgamate vor putea depune dosare de finanțare din diferite Fonduri. De asemenea, se vor face economii la întreținerea primăriilor și a funcționarilor locali. Autorii proiectului preconizează că în următorii trei ani prin amalgamare voluntară vor trece în jur de 30 de localități din țară. În prezent, în Republica Moldova sunt 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Exclusiv TV
