Centrul rus de știință și cultură, care își încheie activitatea la Chișinău pe 4 iulie, ar putea fi mutat la Tiraspol. Autoritățile separatiste din stânga Nistrului salută intenția, în timp ce Chișinău spune că o asemenea mutare ar fi posibilă doar pe baza unui acord între cele două state, care nu există. Reprezentanții puterii constituționale cred că această intenție, alături de facilitarea cetățeniei ruse pentru locuitorii din stânga Nistrului, ar face parte dintr-un efort străin de influențare a procesului de reintegrare a țării.
Exact peste o lună, pe 4 iulie, centrul rus de știință și cultură din Chișinău își va închide ușile. Acordul de cooperarea moldo-rus a fost denunțat de parlamentul de la Chișinău încă 2025. Drept urmare, Rusia caută noi soluții și ar vrea să mute activitatea centrului la Tiraspol. Despre acestu lucru a anunțat așa-zisul ministru de externe din stânga Nistrului, Vitali Ignatiev.
„Credem că este oportun să se rezolve în sfârșit problema deschiderii unei Case Ruse complet funcționale în Transnistria pentru o cooperare culturală și umanitară cuprinzătoare între Rusia și Transnistria. Această decizie ne va ajuta să contracarăm încercările distructive de a limita prezența Rusiei”, - a afirmat pretinsul oficial din regiunea transnistreană, citat de novostipmr.
Vicepremierul pentru reintegrarea țării, Valeriu Chiveri, spune că o asemenea mutare ar fi posibilă doar pe baza unui acord semnat oficial între Republica Moldova și Federația Rusă.
VALERIU CHIVERI, vicepremier pentru Reintegrarea Republicii Moldova: „Ar necesita un acord bilateral, în cazul de față ruso-moldovenesc, așa cum a fost în momentul deschiderii unui asemenea centru la Chișinău. Orice acțiune de acest fel, în afara unui cadru legal, nu se încadrează în spiritul relațiilor internaționale și a dreptului internațional. Nu considerăm că acest lucru ar putea aduce beneficii cooperării dintre cele două state, mă refer la Republica Moldova și Rusia.”
În context, ministrul Culturii, Cristian Jardan, declară că activitatea centrului rus de cultură de la Chișinău ridică semne de întrebare. Oficialul avertizează că unele oferte pentru tineri ar putea ascunde riscuri serioase.
CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: „În mare parte, din ce am văzut noi și ce se vede în spațiul public, ei organizează anumite evenimente cu iz cultural. Dar, în mare parte, am văzut că se ocupă cu recrutarea tinerilor care vor să meargă să învețe în Federația Rusă. Eu, cel puțin, nu recomand acest lucru, ori există un risc enorm pentru orice tânăr cetățean al Republicii Moldova care ar vrea să meargă acolo, ca în loc de studii, să fie recrutat în armata rusă și să fie trimis pe front în Ucraina.”
Chișinăul crede că astfel Moscova încearcă să-și mențină influența în Republica Moldova. Din același scenariu face parte și simplificarea procedurii de obținere a cetățeniei ruse de către locuitorii din raioanele de est. Pe 2 iunie, așa-numiții oficiali de la Tiraspol au anunțat că, într-o singură săptămână, peste 36 de mii de persoane din regiunea transnistreană ar fi solicitat cetățenia rusă în acest regim. Datele au fost confirmate de Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova, dar infirmate de autoritățile constituționale. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, consideră că aceste cifre ar fi exagerate și folosite în scop propagandistic, menite să afecteze procesul de reintegrare a Republicii Moldova.
VALERIU CHIVERI, vicepremier pentru Reintegrarea Republicii Moldova: „Ținând cont de creativitatea care este aplicată la Tiraspol, putem intui că ar putea fi desenate și mai multe cifre și chiar mă miră că sunt doar 36 de mii. Este o acțiune propagandistică, menită să contrabalanseze acțiunile active de promovare activă a dezideratului de reintegrare a Republicii Moldova.”
Anterior, președinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avertizat locuitorii din stânga Nistrului să fie atenți, susținând că astfel de practici ar putea fi folosite de Kremlin în scopuri militare. Precizăm că mecanisme similare au fost utilizate de Rusia și în alte regiuni ocupate, inclusiv înainte de anexarea Crimeei și recunoașterea așa-numitelor „republici populare” Donețk și Lugansk. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, în stânga Nistrului și în municipiul Bender locuiesc peste 360 de mii de persoane.
Exclusiv TV
