Consiliului Suprem de Securitate ar putea fi transformat din organ consultativ în unul executiv în domeniul securității naționale. O inițiativă în acest sens a fost propusă de partidul de guvernare, însă a stârnit mai multe critici în spațiul public. Unele forțe politice acuză Partidul Acțiune și Solidaritate că instaurează dictatura în țară și că proiectul de lege ar putea permite ingerințe în sistemul judiciar și alte domenii. De altă parte, reprezentanții guvernării susțin că inițiativa are scopul de a eficientiza activitatea Consiliului.
Consiliul Suprem de Securitate este în prezent un organ consultativ de pe lângă Președintele țării, care cuprinde primele persoane în stat și conducătorii celor mai importante instituții statale. Structura discută cele mai stringente probleme și provocări la securitatea statului, iar deciziile sale sunt consultative și nu obligatorii pentru instituțiile de resort. Propunerea partidului de guvernământ transformă CSS într--un organ executiv, recunoaște unul dintre autorii inițiativei, deputatul Lilian Carp.
LILIAN CARP, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică: „CSS-ul devine din organ consultativ unul executiv. Nu este ceva nou. În alte state există asemenea modalitate de organizare a CSS-ului și deciziile sunt unele obligatorii. Este o consolidare a funcției președintelui, pentru a putea să se implice în securitatea Republicii Moldova”.
Chiar dacă guvernarea o prezintă drept o inițiativă în interesul țării, unele partide politice au criticat-o dur.
ION CEBAN, primarul general al municipiului Chișinău: „Fără ca să existe necesitate clară în a adopta o lege nouă și fără o argumentare clară în acest sens, iar scopul real al acestei legi este de a transforma statul în republică prezidențială, fără modificarea Constituției, cu alte cuvinte, pe sub masă. Dacă acum legea prevede foarte clar cine sunt membrii și componența acestui organ consultativ, după legea propusă de Maia Sandu, anume Maia Sandu va numi pe cine vrea ea și care vor face tot ce spune ea.”
Inițiativa este criticată și de Partidul Social European Democrat.
„Ipoteza (sperăm că este doar o ipoteză) de a introduce o forma distinctă de răspundere penală pentru nerespectarea deciziilor Consiliului de Securitate contravine flagrant atât prevederilor constituționale cât și celor de drept penal. Această inițiativă are intenția ascunsă de a oferi competențe mai mari președintelui țării, deoarece PAS știe ca nu va avea majoritatea în viitorul Parlament și cedează aceste funcții șefului statului”, - se menționează în postarea PSDE.
Acuzațiile sunt respinse de președinție.
”Într-un context de securitate tot mai complex, mecanismele statului trebuie adaptate realităților. Constituția Republicii Moldova prevede că Președintele este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale. Pentru a putea exercita aceste atribuții, șeful statului trebuie să dispună de instrumente și mecanisme adecvate, cu strictă respectare a legii fundamentale", - se menționează într-o declarație de presă a purtătorului de cuvânt al președinției, Igor Zaharov.
Același lucru a fost reiterat și de președintele Parlamentului, Igor Grosu și prim-ministrul, Dorin Recean.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „- La moment, deciziile acestui organ sunt consultative. Sau, în climatul, în conjunctura de securitate pe care noi o avem și o trăim la moment, este nevoie de a face ca aceste decizii foarte importante, de altfel, să aibă un caracter obligatoriu pentru instituțiile care participă acolo, că e Banca Națională, că e Parlament. - Dar de ce abia acum? - Bună întrebare... Mai bine mai târziu decât deloc.”
DORIN RECEAN, prim-ministru: „Trebuie să ne consolidăm capacitatea de a coordona toate instituțiile responsabile de asigurarea securității. Domeniul securității devine transversal. Este vorba despre securitatea cibernetică, securitatea alimentară, securitatea energetică. Nu mai vorbim de securitatea legată de potențiale acțiuni militare, ale unui potențial inamic. În condițiile în care avem o schimbare în ceea ce privește creșterea complexității în domeniul securității, această inițiativă este bine-venită.”
Proiectul se află în prezent la etapa consultărilor publice. Acesta urmează să fie avizat de mai multe instituții ale statului, după care va fi trimis Parlamentului pentru adoptare.
Exclusiv TV
