Ucraina marchează, astăzi, trei ani de război lansat de Federația Rusă, considerat cel mai sângeros conflict militar de la cel de-al doilea război mondial. În semn de solidaritate, la Kiev au venit lideri ai țărilor europene, precum și conducerea structurilor comunitare, pentru a discuta soluții, care ar pune capăt atrocităților.
În dimineața zilei de 24 februarie 2022, Federația Rusă a invadat Ucraina într-un război, care își propunea, potrivit liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, să demilitarizeze și să denazifice această țară. Datele oficiale arată că, în cei trei ani de război Ucraina a pierdut peste 45 de mii de militari. În același timp, misiunea ONU anunța în vara anului trecut că numărul victimelor civile ar fi de aproximativ 12 mii, deși se estimează că cifrele reale sunt mult mai mari. Toate victimele războiului de agresiune rus au fost comemorate într-o ceremonie cu participarea oficialilor europeni, care a avut loc pe Maidan.
Europenii veniți la Kiev s-au întrunit într-un summit, care își propune să găsească soluții pentru a pune capăt războiului în acest an.
VOLODIMIR ZELENSKY, președintele Ucrainei: "Anul acesta ar trebui să fie anul începutului unei păci reale, de încredere. Putin nu ne va da această pace, nu o va da în schimb pentru nimic. Trebuie să obținem pacea cu putere, înțelepciune și unitate - cooperarea noastră cu voi".
În același timp, liderul de la Kiev, Volodimir Zelensky, a insistat că pacea nu poate fi anunțată într-o zi, sau o oră, iar fără garanții de securitate pentru Ucraina, aceasta nu va fi funcțională. În aceste condiții, Zelensky insistă ca la masa de negocieri să se regăsească în primul rând Kievul alături de UE și SUA.
Președintele SUA, Donald Trump este cel care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina într-un termen foarte scurt. Reprezentanții de la Casa Albă poartă negocieri cu Federația Rusă, fără a implica în discuții Uniunea Europeană și Ucraina. Trump a venit, în ultima perioadă, cu mai multe acuzații dure la adresa președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, căruia îi cere să demisioneze și să se organizeze alegeri prezidențiale în Ucraina. Pe fundalul acestor acuzații, susținerea lui Zelensky devine vulnerabilă și la el în țară. Rada Supremă nu a reușit să adopte o declarație în susținerea președintelui, o rezoluție în acest sens fiind votată de doar 218 deputați, necesarul minim fiin de 226 de voturi. Documentul prevedea că, Zelenski „trebuie să își îndeplinească atribuțiile până la învestirea noului președinte ales al Ucrainei. Acesta spune, însă, că nu se ține de putere și că schimbă fotoliul său pe garanții de pace pentru țară.
În pofida discuțiilor americano-ruse purtate pe marginea încheierii războiului din Ucraina, negocierile de pace rămân încă incerte. Federația Rusă a înaintat mai multe condiții, printre care păstrarea teritoriilor ocupate și obligarea Ucrainei de a nu adera niciodată la Alianța Nord – Atlantică. La rândul său, Kevul cere garanții de pace solide că Rusia nu va ataca țara niciodată.
Exclusiv TV
