Doar 14% din lacurile de acumulare și iazurile din țară dispun de regulamente de exploatare. Acesta este constatarea Ministerului Mediului, după inventarierea bazinelor acvatice și a barajelor de protecție, cerută de premierul Dorin Recean în urma precipitațiilor de proporții de la finele săptămânii trecute. Instituția anunță că în țară sunt aproximativ 1600 de kilometri de diguri de-a lungul râurilor și lacuri, majoritea fiind într-o stare degradată, ceea ce reprezintă pericol terenurile agricole și localitățile din apropiere.
Potrivit Agenției Apele Moldovei, bazinele acvatice din țară și barajele acestora au fost inspectate ultima dată în 2019. În același timp, instituția susține că, din totalul celor peste 6700 de lacuri și iazuri naturale și de acumulare, doar 14% dispun de regulamente de exploatare. În urma ploilor torențiale de la finele săptămânii trecute, s-a decis crearea unui grup de lucru pentru verificarea în regim de urgență a tuturor apelor, începând cu bazinele mari care ocupă suprafețe mai mari de 35 de hectare. Primul lac inspectat a fost cel din satul Mingir, raionul Hâncești, unde s-a constatat că barajul are termenul de exploatare depășit. În această ordine de idei, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a cerut ca gestionarii și proprietarii de baraje și lacuri de acumulare, care nu se conformează cerințelor de exploatare, să le fie reziliate contractele de arendă și, după caz, să fie expropriați. În același timp, șeful adjunct al Inspectoratului General pentru Situații Urgente, Alexandru Tatarov, a îndemnat deținătorii de diguri să le consolideze pentru a evita revărsarea peste terenuri agricole sau localități și pentru a simplifica intervenția angajaților IGSU în cazuri similare.
Pe de altă parte, hidrologul Valeriu Cazac este de părerea că Republica Moldova continuă să irosească sume enorme de bani pentru menținerea digurilor care s-au dovedit a fi o catastrofă ecologică proiectată de fosta Uniune Sovietică. Potrivit lui, țara noastră a pierdut aproape 40 la sută din suprafața apelor în urma desecării luncilor și construirii batajelor.
VALERIU CAZAC, hidrolog: "Noi de bucurăm de multe ori că am trimis apa la Marea Neagră pe Nistru, pe Prut, în loc să ne bucurăm că ea a rămas în zonele din luncă. Iată aici este problema ecologică cu care ne confruntăm noi astăzi. Noi vorbim despre niște zone umede Nistrul de Jos, Prutul de Jos sau Unguri-Holoșnița, aceste zone nu sunt umede, ele sunt secetoase din cauza că noi consolidăm digurile, în loc să căutăm ca aceste diguri să dispară local ca să inundăm luncile".
În urma precipitațiilor abundente de la finele săptămânii trecute, barajele lacurilor din satele Romanovca și Covurlui din reaionul Leova au cedat. De asemenea, un pericol mare l-a reprezentat și barajul lacului din satul Sărata Noua, din același raion. Pentru consolidarea lui s-a intervenit cu saci de nisip, pentru a preveni revărsarea apei peste câmpuri și localitate.
Exclusiv TV
