Referendumul privind integrarea europeană ar trebui să aibă loc doar după finalizarea negocierilor de aderare. Mai mult, dacă exercițiul electoral se vrea a fi unul constituțional, Înalta Curte ar trebui mai întâi să avizeze acest proiect de modificare a Legii Supreme, care ulterior trebuie să fie adoptat de Parlament. Este poziția deputaților din opoziție, dar și a unor experți în drept constituțional, care au participat astăzi la o dezbatere privind argumentele pro și contra organizării plebiscitului concomitent cu alegerile prezidențiale.
Potrivit deputaților din opoziția parlamentară, referendumul privind parcursul european al țării ar trebui să aibă loc după finalizarea negocierilor de aderare, atunci când vor fi cunoscute toate detaliile și condițiile impuse de comunitatea europeană în acest proces.
VLAD BATRÎNCEA, președintele fracțiunii fracțiunii BCS: ”Conform foii de parcurs a integrării europene, referendumurile se petrec în țările candidate după finalizarea procesului de negocieri. Sunt două proceduri distincte cum sunt alegerile naționale și referendumuri consultative ori constituționale. CC a reiterat faptul că petrecerea într-o zi a acestor două exerciții ar crea confuzii în perceperea alegătorilor și Curtea a stabilit că aceste două exerciții electorale nu pot avea loc în aceeași zi.”
Participanții la dezbateri au mai declarat că acest referendum, în forma sa prezentată astăzi, nu poate fi unul constituțional, întrucât, conform Legii Supreme, mai întâi Legislativul ar trebui să adopte o lege de modificare a Constituției, procedura fiind una de durată.
DUMITRU PUBLERE, ex-președinte al Curții Constituționale: ”În Constituția Republicii Moldova este indicat cum se modifică Constituția. Deci 33 de deputați vin cu o inițiativă la Curte, Curtea dă aviz pozitiv sau negativ, nu contează, acesta trebuie să fie îndreptat la Parlament. Peste 6 luni după ce se înregistrează în Parlament acest aviz împreună cu textul care o să fie inclus în Constituție, atunci se pune în discuție în Parlament".
Unii participanți la debateri au insistat că, prin organizarea referendumului în aceeași zi cu prezidențialele, actuala șefă a statului Maia Sandu ar încerca să obțină dividente politice. De altă parte, președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman susține că dempotrivă, organizarea acestui referendum concomitent cu alegerile prezidențiale, va asigura o mai bună participare la vot, iar cheltuieliel de organizare vor fi reduse semnificativ. Același argument a fost reiterat anterior și de șefa statului.
Opozanții spun că, dacă referendumul va avea loc împotriva normelor constituționale, vor boicota exercițiul electoral planificat în toamna acestui an.
IGOR DODON, președinte al PSRM: ”Acum dacă va avea loc acest referendum, dacă va fi pus în discuție acest subiect și vor merge ca tancul înainte, noi la sigur vom ataca la Curtea Constituțională. Este evident. Iar dacă Curtea va lua parte unui proces anticonstituțional, noi vom chema la boicot care poate fi implementat prin două căi - ori prin neparticiparea la vot în ziua de alegeri sau prin votarea împotrivă la acest referendum. Asta o să decidem după ce o să vedem textul propus pentru modificarea Constituției.”
Inițiativa de organizare a referendumului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, a venit din partea actualei președintă a țării, Maia Sandu. Ea și-a argumentat solicitarea prin necesitatea includerii acestei clauze în Constituție, care astfel va deveni obligatorie pentru toate guvernările ulterioare.
Exclusiv TV
