Organizarea referendumului, propus de președinta Maia Sandu, va pune punct speculațiilor privind vectorul Republicii Moldova și va arăta dacă moldovenii își doresc sau nu în Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la postul public de televiziune. În opinia demnitarului, în toamna anului 2024, cetățenii își vor manifesta deschiderea de a face parte din familia europeană.
În ajunul Crăciunului pe stil nou, pe 24 decembrie, Maia Sandu i-a solicitat Parlamentului să organizeze, în toamna anului 2024, un referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. În acest context, șefa statului le-a cerut parlamentarilor să inițieze procedurile de organizare a referendumului. În aceeași zi, la trei ani de mandat, Maia Sandu a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Ea a menționat că dacă va obține un nou mandat de președinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE. Astfel, la tomnă, cetățenii ar urma să decidă dacă își doresc să parcurgă în continuare drumul spre Uniunea Europeană, a declarat președinta țării într-un interviu pentru presa de peste Prut.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: La toamnă, cetățenii vor trebui să decidă dacă își doresc să mergem înainte, să muncim pentru proiectul de integrare europeană a Republicii Moldova sau dacă vor să se întoarcă în trecut. Republica Moldova a fost supusă șantajului mulți ani la rând, Republica Moldova a fost blocată în acestă zonă gri din care se părea că nu există scăpare. Iată că, am reușuit să ne eliberăm de acestă dependență totală de gazele rusești, dependența de piața rusească.
Și președintele Legislativului, Igor Grosu, este de părerea că referendumul ar urma să fie o alegere decisivă a moldovenilor de a continua parcursul european al țării.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: Dincolo de faptul că referendumul da, își are menirea lui, la fel contează și rezultatul în alegeri, pentru că toate alegerile sunt un fel de referendum. În concluzie, vezi câți alegători au votat pentru o opțiune politică sau alta. Cred că acest exercițiu va pune punct pe aceste speculații – vor sau nu moldovenii în UE. Eu cred că moldovenii își doresc să fie parte a familiei UE, a unui spațiu a păcii, unde oamenii sunt respectați.
La doar două zile după anunțul Maiei Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate a propus, pe 26 decembrie, modificarea Codului electoral, care să permită organizarea alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent. Amendamentul înregistrat de deputata PAS Veronica Roșca se referă la proiectul de modificare a Codului Electoral, adoptat în prima lectură acum două săptămâni. Potrivit ministrei Justiției, Veronica Mihailov Moraru, referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, solicitat de Maia Sandu, poate avea loc, în contextul în care alegerile prezidențiale și parlamentare nu vor avea loc în acelaș an.
Într-o declarația pentru Radio Moldova, secretarului Comisiei Electorale Central, Alexandru Berlinschi, a precizat că referendumul nu poate avea loc nici cu 60 de zile înainte sau după alt scrutin. Totodată, acesta a precizat că responsabilii de la CEC vor începe organizarea lui după ce Parlamentul va stabili data când se poate desfășura. Conform Codului Electoral, și data alegerilor prezidențiale se stabilește prin decizia adoptată de Parlament, cu minim 60 de zile înainte de scrutin. Mandatul președintelui țării, Maiei Sandu expiră în decembrie 2024.
Exclusiv TV
