Neglijența părinților, violența verbală și fizică, dar și lipsa veniturilor stabile în familie îdetermină pe unii copii să aleagă drumul străzilor. Pentru a supraviețui, unii sunt nevoiți să cerșească sau să fure, în timp ce alții ajung să se drogheze și să consume alcool. Vârsta medie a copiilor care ajung în stradă este de 10- 16 ani.
Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică, pe parcursul primelor două luni ale acestui an, au fost înregistrate 95 de cazuri în care copiii au fugit de la locul de trai. Oamenii legii atenționează că, de multe ori, minorii sunt implicați în comiterea infracțiunilor. În același timp, unii riscă să fie exploatați prin muncă, iar alții - să devină victime ale violenței.
GHEORGHE LOZOVANU, șeful secției siguranță minori INSP: ”În anul 2022, aproximatv 100 de copii fără domiciliu sau separați de părinți au fost implicați în comiterea infracțiunilor, cel mai des fiind comise infracțiunile patrimoniale, adică furturile. Cel mai des, copiii au devenit victime ale infracțiunilor privind viața sexuală. La depistarea unui copil în stradă, cu semne care indică că acesta nu are domiciliu sau este fugit de acasă, poliția imediat anunță Autoritatea Tutelară pentru plasarea copilului într-un plasament, pentru al proteja de pericole.”
De la începutul anului 2023, 97 de copii au ajuns în stradă. 48 - au fugit din familii iar alții 49 din centrele de plasament. Ajunși copii ai străzi, o mare parte dintre ei se refugiază în clădirea Hotelului Național. Deși clădirea este avariată mai bine de câțiva ani, acest loc rămâne, totuși, a fi un acoperiș deasupra capului pentru mulți dintre oamenii străzii.
Potrivit managerului Serviciului social pentru copiii în situații de stradă, Mariana Frunză, centrele de plasament asigură toate condițiile pentru copiii care ajung în stradă. Există și o echipă mobilă care se deplasează în sectoarele din municipiul Chișinău, inclusiv cu reprezentanții Inspectoratului de Poliție și cu Direcțiile de Protecție a Copilului de sector, pentru a identifica minorii care ajung în astfel de situații.
MARIANA FRUNZĂ, manager ServiciI Sociale pentru copii în situații de stradă: ”În acest an am asitat 32 de copii, mă refer asista, aici ne referim la aceeiaș alimentație, suportul care îl oferim, deprinderile de viață, în cazurile când este nevoie însoțim copilul la școală, instituțiile medicale. Noi oferim tot, activitățile care sunt și distractive și activitățile care sunt informative. Le aducem la cunoștință despre riscurile care pot apărea ajungând în stradă. Avem și cazuri când copii sunt din familii destul de bune, dar căutând aventură, mă refer la consumul de substanțe psihotrope, ajung în stradă, iar atunci când ajung în stradă nici nu recunosc că sunt dependenți de substanțe psihotrope.”
Membrii Oficiului Avocatului Poporului pentru drepturile copilului au elaborat un raport, după ce au discutat cu mai mulți copii ajunși în stradă, pentru a înțelege care sunt motivele care îi determină să fugă de acasă.
TATIANA MĂRGĂRINT, reprezentant oficiul avocatului poporului pentru drepturile copilului: ”Toți dintre copii din grupul nostru țintă au fost supuși violenței, sunt neglijați de către părinți, practică vagabondajul, cerșesc, părinții acestor copii nu cunosc cum sau nu dorect să își exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului. Odată ajunși în stradă copii trebuie să facă față unor circumstanțe dificile cu privire la cum se descurcă iar respondeții afirmă că sunt afectați emoțional, înfometați, abuzați, exploatați prin muncă, dependenți de alcool și droguri. Copii fură, cerșesc ca să supraviețuiască.”
Tatiana Mărgărint mai spune că un alt motiv pentru care copii ajung în stradă este din cauza că cei de la centrele de plasament nu se simt confortabil la școală. De multe ori, ei se simt discriminați de cadrele didactice, dar și de colegi.
”Copiilor în situații de stradă li se încalcă dreptul la educație de către unele cadre didactice. Aceasta deoarece copiii au rămas în urmă cu însușirea materiei, nu dispun de rechizitele necesare la ore, deoarece sunt din familii social vulnerabile, resping prin igiena lor precară, unele cadre didactice etichetează, discriminează, ignoră copii din această categorie. Respondenții ne-au relatat despre astfel de situații și un fragment din interviu ar suna așa: La școală bullingul este foarte răspândit, trebuie să fii măcar la nivel mediu ca ceilalți copii să nu te ia în furci că nu ai telefon, că nu ai haine corespunzătoare. Copii care vin din centre de plasament de obicei nu se simt confortabil la școală.”
Tatiana Mărgărint atenționează că starea copiilor care ajung în stradă este deplorabilă, din cauza lipsei igienei, a condițiilor de trai, dar și a alimentației necorespunzătoare.
Raportul ”Respectarea drepturilor copilului care duc un mod de viață stradal”, realizat de Oficiaul Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, a fost prezentat în contextul Zilei Internaționale a Copiilor Străzii. Acesta conține mai multe recomandări pentru autorități, inclusiv eficientizarea cooperării în comunitate între profesori, poliție, asistenți sociali și medici. De asemenea, se recomandă crearea unor centre speciale, în care minorii vor putea beneficia de un spectru larg de servicii, inclusiv proceduri de dezintoxicare pentru cei ce au căzut pradă drogurilor. Ziua Internațională a Copiilor Străzii este marcată în fiecare an la data de 21 martie. Aceasta fost stabilită în 1998, prin rezoluţia Forumului Internaţional „Prietenii Copiilor Străzii”, desfăşurat la Varşovia.
Exclusiv TV
