<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss xmlns:yandex="http://news.yandex.ru" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" xmlns:turbo="http://turbo.yandex.ru" version="2.0">
<channel>
<title>Politic - ExclusivTV.md</title>
<link>https://exclusivtv.md/</link>
<language>ru</language>
<description>Politic - ExclusivTV.md</description>
<yandex:logo>https://exclusivtv.md/yandexlogo.png</yandex:logo>
<yandex:logo type="square">https://exclusivtv.md/yandexsquarelogo.png</yandex:logo>
<generator>DataLife Engine</generator><item turbo="true">
<title>Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84310</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 14:51:34 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>A treia încercare pentru formarea unui Guvern cu puteri depline în România. De această dată, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, una dintre vocile active din Parlamentul European în dosarele privind Republica Moldova. Susținut de PNL, USR și UDMR, acesta are însă o misiune dificilă: să obțină voturile necesare pentru a-și învesti Guvernul. Pe 17 septembrie, după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape 5 luni de interimat guvernamental, președintele Nicușor Dan, a anunțat că-l propune pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan. NICUȘOR DAN, președintele României: „Am ales să desemnez, să propun pentru poziția de prim-ministru, persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partide la consultări. Și această persoană este Siegfried Mureșan. Dincolo de faptul că a fost propus de cele trei partide, este o persoană care are o experiență în Parlamentul European, o persoană care a negociat de-a lungul timpului lucruri importante, deci are expertiza pentru această poziție.” Siegfried Mureșan a acceptat propunerea președintelui Nicușor Dan. Președintele Nicușor Dan va semna, sâmbătă, decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Din acel moment, acesta va avea 10 zile pentru a-și forma Cabinetul, a stabili programul de guvernare și a obține votul de încredere al Parlamentului. Problema principală rămâne însă numărul de voturi. PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentanții minorităților naționale, au 186 de voturi. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233. Asta înseamnă că lui Mureșan îi mai lipsesc 47 de voturi și va trebui să le obțină fie printr-un acord cu alte grupuri parlamentare, fie prin susținerea unor deputați individuali. Amintim că România se află de aproape cinci luni sub un guvern interimar. Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură, iar de atunci acesta a rămas în funcție cu atribuții limitate. Ulterior, președintele Nicușor Dan a făcut două propuneri pentru funcția de premier, însă niciuna nu a dus la formarea unui nou Guvern. Eugen Tomac și-a retras candidatura înaintea votului, iar Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie. Siegfried Mureșan, în vârstă de 45 de ani, este europarlamentar român din 2014. Politicianul este cunoscut și pentru implicarea sa în sprijinirea Republicii Moldova pe drumul către Uniunea Europeană. În 2025, a fost coraportor pentru Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro destinat țării noastre, prin care a fost majorată și prefinanțarea acordată Moldovei. Tot el a anunțat, în luna iunie, prima tranșă de 300 de milioane de euro din acest mecanism. În prezent, Mureșan conduce Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ A treia încercare pentru formarea unui Guvern cu puteri depline în România. De această dată, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, una dintre vocile active din Parlamentul European în dosarele privind Republica Moldova. Susținut de PNL, USR și UDMR, acesta are însă o misiune dificilă: să obțină voturile necesare pentru a-și învesti Guvernul.<br><br>Pe 17 septembrie, după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape 5 luni de interimat guvernamental, președintele Nicușor Dan, a anunțat că-l propune pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan. <br><br>NICUȘOR DAN, președintele României:<br>„Am ales să desemnez, să propun pentru poziția de prim-ministru, persoana care are cele mai multe voturi exprimate azi de partide la consultări. Și această persoană este Siegfried Mureșan. Dincolo de faptul că a fost propus de cele trei partide, este o persoană care are o experiență în Parlamentul European, o persoană care a negociat de-a lungul timpului lucruri importante, deci are expertiza pentru această poziție.”<br><br>Siegfried Mureșan a acceptat propunerea președintelui Nicușor Dan.<br><br>Președintele Nicușor Dan va semna, sâmbătă, decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Din acel moment, acesta va avea 10 zile pentru a-și forma Cabinetul, a stabili programul de guvernare și a obține votul de încredere al Parlamentului. Problema principală rămâne însă numărul de voturi. PNL, USR și UDMR, împreună cu reprezentanții minorităților naționale, au 186 de voturi. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233. Asta înseamnă că lui Mureșan îi mai lipsesc 47 de voturi și va trebui să le obțină fie printr-un acord cu alte grupuri parlamentare, fie prin susținerea unor deputați individuali. Amintim că România se află de aproape cinci luni sub un guvern interimar. Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură, iar de atunci acesta a rămas în funcție cu atribuții limitate. Ulterior, președintele Nicușor Dan a făcut două propuneri pentru funcția de premier, însă niciuna nu a dus la formarea unui nou Guvern. Eugen Tomac și-a retras candidatura înaintea votului, iar Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie.  Siegfried Mureșan, în vârstă de 45 de ani, este europarlamentar român din 2014. Politicianul este cunoscut și pentru implicarea sa în sprijinirea Republicii Moldova pe drumul către Uniunea Europeană. În 2025, a fost coraportor pentru Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro destinat țării noastre, prin care a fost majorată și prefinanțarea acordată Moldovei. Tot el a anunțat, în luna iunie, prima tranșă de 300 de milioane de euro din acest mecanism. În prezent, Mureșan conduce Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.<br> ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Peste 218 milioane de lei au fost direcționate  catre Fondul de Convergență</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84306</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 12:59:03 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Peste 218 milioane de lei au fost direcționate în prima jumătate a anului 2026 către Fondul de Convergență, deși mecanismul nu este încă funcțional. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care a explicat că fondurile au fost cheltuite pentru proiecte sociale în stânga Nistrului. VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare „Este important de subliniat: fondul nu este despre teritorii, ci, în primul rând, despre oameni, despre necesitățile și oportunitățile lor. Este vorba, în primul rând, despre domenii precum protecția socială, sănătatea, educația și alte direcții care influențează direct calitatea vieții oamenilor și a familiilor lor” VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare Doar în prima jumătate a anului curent în aceste scopuri au fost direcționate peste 218 mil lei și această susținere continua. În același timp, Fondul va susține și proiecte de infrastructură, care vor contribui la apropierea celor două maluri ale Nistrului și care vor face serviciile accesibile. Fondul de convergență pentru regiunea transnistreană este un instrument economic și social lansat de autoritățile de la Chișinău în acest an, pentru a facilitate reintegrarea treptată a țării. Obiectivul său central este armonizarea fiscală și legislativă a regiunii transnistrene cu restul Republicii Moldova până în anul 2030. Fondul este suplinit inclusiv din taxele și impozitele achitate de mediul de afaceri transnistrean în operațiunile vamale și fiscale efectuate la nivel național.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Peste 218 milioane de lei au fost direcționate în prima jumătate a anului 2026 către  Fondul de Convergență, deși mecanismul nu este încă funcțional. Declarația a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, care a explicat că fondurile au fost cheltuite pentru proiecte sociale în stânga Nistrului. <br><br>VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare<br>„Este important de subliniat: fondul nu este despre teritorii, ci, în primul rând, despre oameni, despre necesitățile și oportunitățile lor. Este vorba, în primul rând, despre domenii precum protecția socială, sănătatea, educația și alte direcții care influențează direct calitatea vieții oamenilor și a familiilor lor” <br><br>VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare<br>Doar în prima jumătate a anului curent în aceste scopuri au fost direcționate peste 218 mil lei și această susținere continua. În același timp, Fondul va susține și proiecte de infrastructură, care vor contribui la apropierea celor două maluri ale Nistrului și care vor face serviciile accesibile. <br><br>Fondul de convergență pentru regiunea transnistreană este un instrument economic și social lansat de autoritățile de la Chișinău în acest an, pentru a facilitate reintegrarea treptată a țării.  Obiectivul său central este armonizarea fiscală și legislativă a regiunii transnistrene cu restul Republicii Moldova până în anul 2030. Fondul este suplinit inclusiv din taxele și impozitele achitate de mediul de afaceri transnistrean în operațiunile vamale și fiscale efectuate la nivel național. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>PSRM declară protestele în masă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84302</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 12:14:23 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Politicile promovate, în ultima perioadă, de guvernare provoacă opoziția la proteste. Partidul Socialiștilor intenționează să-și scoată susținătorii în stradă. Anunțul a fost făcut de liderul PSRM, Igor Dodon, care a precizat că acest lucru se va întâmpla „în curând”. Politicianul susține că oamenii ar fi tot mai nemulțumiți de politicile actualei guvernări, iar formațiunea pe care o reprezintă cere alegeri anticipate. De altă parte, președintele Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu, declară că este dreptul oricui să organizeze proteste, dar îi îndemană pe politicienii din opoziție să vină cu soluții în loc să iasă în stradă. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, declară că, protestele în masă sunt inevitabile din cauza prețurilor, tarifelor și incertitudinii privind lunile următoare. IGOR DODON, președintele fracțiunii PSRM: „Dragi concetățeni, intrăm într-o perioadă foarte dificilă, în afară de faptul că este perioada rece a anului. E cred că inevitabil, vedeți ce se întâmplă și în România, și în alte țări, va trebui să ieșim masiv la proteste împotriva actualei guvernări, împotriva PAS-ului, împotriva fărădelegilor care se întâmplă. Noi o să începem pregătirea acestor proteste masive în timpul apropiat. Ele sunt legate de prețuri, de tarife, de condițiile de trai.” În acest context, socialiștii cer demisia Guvernului și organizarea alegerilor anticipate. IGOR DODON, președintele fracțiunii PSRM: „Maia Sandu și PAS deține toată puterea în stat. Îi aduc aminte Maiei Sandu cum venea cu un mesaj în 2020 că aveți Parlamentul, Guvernul, aveți tot, faceți treabă. Ne așteaptă o perioadă pentru cetățeni foarte, foarte, foarte grea. Ori faceți treabă, ori dați-vă demisia, haidem la anticipate. Nu puteți face treabă, recunoașteți, să nu suferim atât. ” Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a ironizat pe seama declarațiilor lui Igor Dodon, dar a precizat că oricine are dreptul să organizeze proteste.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Politicile promovate, în ultima perioadă, de guvernare provoacă opoziția la proteste. Partidul Socialiștilor intenționează să-și scoată susținătorii în stradă. Anunțul a fost făcut de liderul PSRM, Igor Dodon, care a precizat că acest lucru se va întâmpla „în curând”. Politicianul susține că oamenii ar fi tot mai nemulțumiți de politicile actualei guvernări, iar formațiunea pe care o reprezintă cere alegeri anticipate. De altă parte, președintele Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu, declară că este dreptul oricui să organizeze proteste, dar îi îndemană pe politicienii din opoziție să vină cu soluții în loc să iasă în stradă.<br><br> Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, declară că, protestele în masă sunt inevitabile din cauza prețurilor, tarifelor și incertitudinii privind lunile următoare. <br><br>IGOR DODON, președintele fracțiunii PSRM: <br>„Dragi concetățeni, intrăm într-o perioadă foarte dificilă, în afară de faptul că este perioada rece a anului. E cred că inevitabil, vedeți ce se întâmplă și în România, și în alte țări, va trebui să ieșim masiv la proteste împotriva actualei guvernări, împotriva PAS-ului, împotriva fărădelegilor care se întâmplă. Noi o să începem pregătirea acestor proteste masive în timpul apropiat. Ele sunt legate de prețuri, de tarife, de condițiile de trai.”<br><br> În acest context, socialiștii cer demisia Guvernului și organizarea alegerilor anticipate.  <br><br>IGOR DODON, președintele fracțiunii PSRM: <br>„Maia Sandu și PAS deține toată puterea în stat. Îi aduc aminte Maiei Sandu cum venea cu un mesaj în 2020 că aveți Parlamentul, Guvernul, aveți tot, faceți treabă. Ne așteaptă o perioadă pentru cetățeni foarte, foarte, foarte grea. Ori faceți treabă, ori dați-vă demisia, haidem la anticipate. Nu puteți face treabă, recunoașteți, să nu suferim atât. ”<br><br>Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a ironizat pe seama declarațiilor lui Igor Dodon, dar a precizat că oricine are dreptul să organizeze proteste. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Guvernul va crea o nouă structură</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84300</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 11:34:17 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Guvernul va crea o nouă structură care va implementa proiecte strategice. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care a precizat că, entitatea se va numi „Moldova Project”. Aceasta va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice. Opoziția parlamentară critică intenția și cere explicații de la șeful Executivului. Prim-ministrul Vasile Tofan, insistă că, Moldova are nevoie de proiecte mari, care trebuie să fie realizate rapid, nu timp de zeci de ani. VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova ”De peste zece ani vorbim despre spitale regionale moderne la Bălți și Cahul, proiecte de irigații în sud, Aeroport la nord, infrastructura de transport. Proiectul unui penitenciar modern la Chișinău a început în 2013 și încă nu este finalizat. Și nu sunt singurele exemple. Am analizat cu echipa de ce ne ia atât de mult să ducem proiectele mari de la idee până la construcție. De multe ori, problema nu este lipsa banilor, ci capacitatea slabă de implementare: responsabilități împărțite între prea multe instituții, prea puțini specialiști și proiecte care înaintează prea încet”. Pentru a reduce din procesul birocratic și pentru a concentra eforturile într-o singură mână, șeful Guvernului propune crearea unei structuri unice pentru implementarea proiectelor strategice – ”Moldova Project”. Potrivit lui Vasile Tofan, modelul este inspirat de la țări precum Lituania, Irlanda și Muntenegru, care au concentrat capacitatea de implementare pentru proiectele importante. VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova ”Vrem o echipă mică și foarte bună: ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții și licitații, gestionarea contractelor, finanțe și drept. Oameni care știu să pregătească bine un proiect, să organizeze profesionist achiziția, să urmărească lucrările și, cel mai important, să le ducă până la capăt”. Noua instituție va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul șef de la Agenția Servicii Publice. Entitatea va avea pentru început un efectiv limită de 26 de persoane. Bugetul anual pentru activitatea acestuia va fi de aproximativ 46 de milioane de lei. Noutatea i-a indignat pe reprezentanții opoziției parlamentare, care au cerut invitarea premierului în Legislativ pentru explicații, însă inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi. VLAD BATRÎNCEA, vicepreședintele Parlamentului ”Domnule Tofan, Dvs v-ați asumat public în cele 12 puncte de guvernare că, veți reduce povara administrativă, a ministerelor, a agențiilor, a cadrelor și veți face tot ce este necesar ca banul public să fie gestionat cât mai eficient și transparent. Astăzi veniți cu crearea unei noi agenții. Credem că avem suficiente ministere și agenții și nu înțelegem de unde domnul Tofan va identifica suplimentar 50 de milioane de lei. Dacă acești bani sunt, Parlamentul va identifica direcții mult mai importante”. IGOR GROSU, președintele Parlamentului ”Cert este faptul că dacă creezi o astfel de agenție și-i dai să gestioneze sute de milioane de lei aici trebuie și retribuția să fie pe măsură. Dar repet, e un gen de optimizare, nu o să avem o puzderie de unități de implementare, ci doar o unitate de implementare”. În același timp, Vasile Tofan insistă că scopul este tocmai economisirea banilor publici. VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova ”Ne vom consolida pe concentrarea funcțiilor din alte unități de implementare deja existente. Deci, intenția este de a economisi bani, nu de a cheltui mai mult. (MUSCA) Obiectivul final este simplu: mai puține proiecte care rămân ani întregi pe hârtie și mai multe spitale, drumuri, sisteme de irigare, conexiuni logistice și energetice construite bine, la timp și cu un cost corect”. De menționat că în formatul actual, fiecare minister are o structură separată pentru asimilarea asistenței tehnice și realizarea proiectelor strategice și de infrastructură. Fiecare entitatea are funcții de conducere și contabilitate, care în urma noii reforme vor fi lichidate.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Guvernul va crea o nouă structură care va implementa proiecte strategice. Anunțul a fost făcut de  premierul Vasile Tofan, care a precizat că, entitatea se va numi „Moldova Project”.  Aceasta va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice. Opoziția parlamentară critică intenția și cere explicații de la șeful Executivului. <br><br>Prim-ministrul Vasile Tofan, insistă că, Moldova are nevoie de proiecte mari, care trebuie să fie realizate rapid, nu timp de zeci de ani.  <br><br>VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova <br>”De peste zece ani vorbim despre spitale regionale moderne la Bălți și Cahul, proiecte de irigații în sud, Aeroport la nord, infrastructura de transport. Proiectul unui penitenciar modern la Chișinău a început în 2013 și încă nu este finalizat. Și nu sunt singurele exemple. Am analizat cu echipa de ce ne ia atât de mult să ducem proiectele mari de la idee până la construcție. De multe ori, problema nu este lipsa banilor, ci capacitatea slabă de implementare: responsabilități împărțite între prea multe instituții, prea puțini specialiști și proiecte care înaintează prea încet”.<br><br>Pentru a reduce din procesul birocratic și pentru a concentra eforturile într-o singură mână, șeful Guvernului propune crearea unei structuri unice pentru implementarea proiectelor strategice – ”Moldova Project”. Potrivit lui Vasile Tofan, modelul este inspirat de la țări precum Lituania, Irlanda și Muntenegru, care au concentrat capacitatea de implementare pentru proiectele importante. <br><br>VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova <br>”Vrem o echipă mică și foarte bună: ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții și licitații, gestionarea contractelor, finanțe și drept. Oameni care știu să pregătească bine un proiect, să organizeze profesionist achiziția, să urmărească lucrările și, cel mai important, să le ducă până la capăt”.<br><br>Noua instituție va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul șef de la Agenția Servicii Publice. Entitatea va avea pentru început un efectiv limită de 26 de persoane. Bugetul anual pentru activitatea acestuia va fi de aproximativ 46 de milioane de lei. Noutatea i-a indignat pe reprezentanții opoziției parlamentare, care au cerut invitarea premierului în Legislativ pentru explicații, însă inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi.  <br><br>VLAD BATRÎNCEA, vicepreședintele Parlamentului<br>”Domnule Tofan, Dvs v-ați asumat public în cele 12 puncte de guvernare că, veți reduce povara administrativă, a ministerelor, a agențiilor, a cadrelor și veți face tot ce este necesar ca banul public să fie gestionat cât mai eficient și transparent. Astăzi veniți cu crearea unei noi agenții. Credem că avem suficiente ministere și agenții și nu înțelegem de unde domnul Tofan va identifica suplimentar 50 de milioane de lei. Dacă acești bani sunt, Parlamentul va identifica direcții mult mai importante”. <br><br>IGOR GROSU, președintele Parlamentului<br>”Cert este faptul că dacă creezi o astfel de agenție și-i dai să gestioneze sute de milioane de lei aici trebuie și retribuția să fie pe măsură. Dar repet, e un gen de optimizare, nu o să avem o puzderie de unități de implementare, ci doar o unitate de implementare”. <br><br>În același timp, Vasile Tofan insistă că scopul este tocmai economisirea banilor publici. <br><br>VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova <br>”Ne vom consolida pe concentrarea funcțiilor din alte unități de implementare deja existente. Deci, intenția este de a economisi bani, nu de a cheltui mai mult. (MUSCA) Obiectivul final este simplu: mai puține proiecte care rămân ani întregi pe hârtie și mai multe spitale, drumuri, sisteme de irigare, conexiuni logistice și energetice construite bine, la timp și cu un cost corect”. <br><br>De menționat că în formatul actual, fiecare minister are o structură separată pentru asimilarea asistenței tehnice și realizarea proiectelor strategice și de infrastructură. Fiecare entitatea are funcții de conducere și contabilitate, care în urma noii reforme vor fi lichidate.<br> ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>UE pregătește foi de parcurs pentru țările candidate</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84285</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 12:40:55 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese în procesul de aderare. Acestea ar urma să stabilească priorități clare în implementarea reformelor și să ofere o imagine exactă asupra etapelor următoare. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Euopene, Ursula Von Der Leyne, în cadrul discursul său privind Starea Uniunii Europene, susținut la Strasbourg. Autoritățile din țara noastră speră că Moldova se va regăsi în lista acestor țări. În discursul anual privind Starea Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene a subliniat că viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al statelor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. Oficiala a anunțat că Bruxellesul va propune în curând foi de parcurs pentru statele candidate care au înregistrat cele mai mari progrese, însă fără a menționa care sunt aceste țări. URSULA VON DER LEYNE, președinta Comisiei Europene: „Trebuie să recâștigăm inimile europenilor, să le redăm sentimentul că aparțin unui proiect mai mare. Sentimentul că aparțin unei case comune. Certitudinea că, în calitate de europeni, vom fi mereu acolo unul pentru celălat. Pentru că este suficient să privim dincolo de granițele noastre pentru a înțelege cât de vie este încă această idee europeană. Este suficient să privim către Ucraina și Moldova, către Balcanii de Vest. Spre toate acele țări apropiate de Uniunea noastră. Și pentru că viitorul lor este în Uniunea Europeană, vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese. Acest proces va rămâne bazat pe merite.” Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat că o astfel de foaie de parcurs ar urma să stabilească priorități clare, termene și rezultate concrete în implementarea reformelor și să ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare, însă nu stabilește dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care rămâne legat de progresele și reformele realizate de fiecare țară. „Comisia Europeană a apreciat în repetate rânduri progresele Republicii Moldova, iar noi sperăm ca țara noastră să se numere printre cele care vor primi o asemenea foaie de parcurs. Pentru Moldova, aceasta ar aduce mai multă claritate și predictibilitate și ne-ar ajuta să ne concentrăm și mai bine eforturile și resursele pe realizarea acestui obiectiv național”, se menționează în mesajul viceprim-ministrei pentru Integrare, Cristina Gherasimov. Anterior, comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat că, ritmul reformelor de aderare implementate de Republica Moldova a depășit capacitatea internă de procesare a Comisiei Europene, determinând instituția de la Bruxelles să își reorganizeze resursele pentru a ține pasul cu Chișinăul. În declarațiile sale, Marta Kos a lăudat în repetate rânduri performanța țării, numind Republica Moldova „cel mai bun elev din clasă” datorită unei abordări guvernamentale extrem de determinate în domenii cheie precum justiția, combaterea corupției și alinierea la standardele europene. Acest avans tehnic rapid poziționează Republica Moldova în prima linie a extinderii Uniunii Europene. Amintim că Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, odată cu Ucraina, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă. Până în prezent, țara noastră a deschis oficial două clustere majore în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba de clusterul 1 - „Valori fundamentale”, deschis pe 15 iunie 2026 și Clusterul 6 - „Relații externe” pe 14 iulie curent. Scopul autorităților este ca Moldova să devină parte a familiei europene până în 2030.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese în procesul de aderare. Acestea ar urma să stabilească priorități clare în implementarea reformelor și să ofere o imagine exactă asupra etapelor următoare. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Euopene, Ursula Von Der Leyne, în cadrul discursul său privind Starea Uniunii Europene, susținut la Strasbourg. Autoritățile din țara noastră speră că Moldova se va regăsi în lista acestor țări.<br><br>În discursul anual privind Starea Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene a subliniat că viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al statelor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. Oficiala a anunțat că Bruxellesul va propune în curând foi de parcurs pentru statele candidate care au înregistrat cele mai mari progrese, însă fără a menționa care sunt aceste țări.<br><br>URSULA VON DER LEYNE, președinta Comisiei Europene:<br>„Trebuie să recâștigăm inimile europenilor, să le redăm sentimentul că aparțin unui proiect mai mare. Sentimentul că aparțin unei case comune. Certitudinea că, în calitate de europeni, vom fi mereu acolo unul pentru celălat. Pentru că este suficient să privim dincolo de granițele noastre pentru a înțelege cât de vie este încă această idee europeană. Este suficient să privim către Ucraina și Moldova, către Balcanii de Vest. Spre toate acele țări apropiate de Uniunea noastră. Și pentru că viitorul lor este în Uniunea Europeană, vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese. Acest proces va rămâne bazat pe merite.”<br><br>Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a explicat că o astfel de foaie de parcurs ar urma să stabilească priorități clare, termene și rezultate concrete în implementarea reformelor și să ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare, însă nu stabilește dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care rămâne legat de progresele și reformele realizate de fiecare țară. <br><br>„Comisia Europeană a apreciat în repetate rânduri progresele Republicii Moldova, iar noi sperăm ca țara noastră să se numere printre cele care vor primi o asemenea foaie de parcurs. Pentru Moldova, aceasta ar aduce mai multă claritate și predictibilitate și ne-ar ajuta să ne concentrăm și mai bine eforturile și resursele pe realizarea acestui obiectiv național”, se menționează în mesajul viceprim-ministrei pentru Integrare, Cristina Gherasimov.<br><br> Anterior, comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat că, ritmul reformelor de aderare implementate de Republica Moldova a depășit capacitatea internă de procesare a Comisiei Europene, determinând instituția de la Bruxelles să își reorganizeze resursele pentru a ține pasul cu Chișinăul. În declarațiile sale, Marta Kos a lăudat în repetate rânduri performanța țării, numind Republica Moldova „cel mai bun elev din clasă” datorită unei abordări guvernamentale extrem de determinate în domenii cheie precum justiția, combaterea corupției și alinierea la standardele europene. Acest avans tehnic rapid poziționează Republica Moldova în prima linie a extinderii Uniunii Europene. Amintim că Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, odată cu Ucraina, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă. Până în prezent, țara noastră a deschis oficial două clustere majore în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba de clusterul 1 - „Valori fundamentale”, deschis pe 15 iunie 2026 și Clusterul 6 - „Relații externe” pe 14 iulie curent. Scopul autorităților este ca Moldova să devină parte a familiei europene până în 2030. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Alianța &quot;MOLDOVENII&quot; cere clarificări privind reforma administrației locale</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84275</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<enclosure url="https://exclusivtv.md/uploads/posts/2026-09/thumbs/1789561257_904791.webp" type="image/webp" />
<enclosure url="https://exclusivtv.md/uploads/posts/2026-09/thumbs/1789561451_903630.webp" type="image/webp" />
<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 15:26:12 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” critică modul în care este prezentată reforma administrației publice locale și susține că, pe lângă avantajele amalgamării promovate de autorități, trebuie discutate public și eventualele consecințe pentru comunitățile rurale. Formațiunea afirmă că reducerea numărului de primării și concentrarea administrației în centre mai mari ar putea afecta accesul oamenilor la servicii și capacitatea satelor de a-și gestiona propriile probleme. Reacția partidului vine în contextul în care președinta Maia Sandu s-a pronunțat în sprijinul consolidării structurilor administrative. În luna mai, șefa statului declara că sunt necesare structuri administrative mai mari, cu specialiști și capacități suficiente inclusiv pentru valorificarea fondurilor disponibile în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Guvernul prezintă amalgamarea drept un proces voluntar și susține că unirea primăriilor poate permite atragerea unor resurse mai mari și îmbunătățirea serviciilor publice, notează Noi.md cu referire la comunicatul partidului. Mai mulți locuitori din Fetești: &quot;Nu vrem mutarea centrului administrativ la Viișoara&quot; Alianța „MOLDOVENII” susține însă că o eventuală concentrare a administrației în localități mai mari ar putea îndepărta autoritatea publică de locuitorii satelor mai mici. Potrivit formațiunii, pentru un cetățean dintr-o localitate aflată la distanță de viitorul centru administrativ, reforma ar putea însemna deplasări mai lungi, mai puțin contact direct cu autoritățile și o capacitate redusă de a influența deciziile locale. Partidul mai avertizează că depopularea satelor nu ar trebui abordată prin reducerea structurilor administrative locale. În opinia formațiunii, statul ar trebui să pună accent pe investiții, infrastructură, crearea locurilor de muncă și consolidarea serviciilor publice, astfel încât locuitorii să aibă motive să rămână în comunitățile lor. „Nu orice comasare înseamnă dezvoltare. Nu orice reducere a numărului de primării înseamnă servicii mai bune”, afirmă Alianța „MOLDOVENII”, care susține că dispariția unei administrații locale nu trebuie să ducă, în timp, la diminuarea rolului unei localități. Formațiunea ridică, între altele, problema viitorului instituțiilor din satele care ar urma să facă parte din unități administrative mai mari, a modului în care vor fi luate deciziile privind investițiile și a reprezentării intereselor localnicilor. Partidul se întreabă și dacă o concentrare a serviciilor în alte localități ar putea accentua plecarea tinerilor. Moldova ar putea renunța la denumirea de „raion”. Guvernul pregătește o nouă hartă administrativă Alianța „MOLDOVENII” amintește că a transmis anterior autorităților o scrisoare cu 25 de întrebări și opt recomandări privind reforma. Acestea se referă la caracterul voluntar al amalgamării, redistribuirea competențelor, viitorul educației și al asistenței sociale, reorganizarea administrației de nivelul al doilea, situația din Găgăuzia și Taraclia, precum și soarta instituțiilor culturale. Formațiunea afirmă că nu a primit răspunsuri la aceste întrebări. De cealaltă parte, Executivul susține că procesul are caracter voluntar și că modificările aprobate în acest an au simplificat procedurile de amalgamare. Potrivit Guvernului, obiectivul este crearea unor primării cu o capacitate administrativă mai mare, care să poată atrage investiții și presta servicii mai bune populației. În luna iunie, autoritățile anunțau că peste 790 de primării erau implicate în procesul de amalgamare voluntară. Alianța „MOLDOVENII” insistă că principalul criteriu al reformei trebuie să fie interesul cetățenilor și dezvoltarea comunităților, și nu doar reducerea numărului de administrații locale.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ <b><h2>Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII” critică modul în care este prezentată reforma administrației publice locale și susține că, pe lângă avantajele amalgamării promovate de autorități, trebuie discutate public și eventualele consecințe pentru comunitățile rurale. Formațiunea afirmă că reducerea numărului de primării și concentrarea administrației în centre mai mari ar putea afecta accesul oamenilor la servicii și capacitatea satelor de a-și gestiona propriile probleme.</h2></b><br><br>Reacția partidului vine în contextul în care președinta <a href="https://moldovenii.md/md/people/2193" target="_blank" rel="noopener external noreferrer">Maia Sandu</a> s-a pronunțat în sprijinul consolidării structurilor administrative. În luna mai, șefa statului declara că sunt necesare structuri administrative mai mari, cu specialiști și capacități suficiente inclusiv pentru valorificarea fondurilor disponibile în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Guvernul prezintă amalgamarea drept un proces voluntar și susține că unirea primăriilor poate permite atragerea unor resurse mai mari și îmbunătățirea serviciilor publice, notează <b>Noi.md</b> cu referire la comunicatul partidului.<br><br> <a href="https://noi.md/md/societate/mai-multi-locuitori-din-fetesti-nu-vrem-mutarea-centrului-administrativ-la-viisoara" target="_blank" rel="noopener external noreferrer">Mai mulți locuitori din Fetești: "Nu vrem mutarea centrului administrativ la Viișoara"</a><a href="https://exclusivtv.md/uploads/posts/2026-09/1789561257_904791.webp" class="highslide" target="_blank"><img src="https://exclusivtv.md/uploads/posts/2026-09/thumbs/1789561257_904791.webp" style="float:right;max-width:100%;" alt=""></a><br><br> Alianța „MOLDOVENII” susține însă că o eventuală concentrare a administrației în localități mai mari ar putea îndepărta autoritatea publică de locuitorii satelor mai mici. Potrivit formațiunii, pentru un cetățean dintr-o localitate aflată la distanță de viitorul centru administrativ, reforma ar putea însemna deplasări mai lungi, mai puțin contact direct cu autoritățile și o capacitate redusă de a influența deciziile locale. <br><br>Partidul mai avertizează că depopularea satelor nu ar trebui abordată prin reducerea structurilor administrative locale. În opinia formațiunii, statul ar trebui să pună accent pe investiții, infrastructură, crearea locurilor de muncă și consolidarea serviciilor publice, astfel încât locuitorii să aibă motive să rămână în comunitățile lor.<br><br> „Nu orice comasare înseamnă dezvoltare. Nu orice reducere a numărului de primării înseamnă servicii mai bune”, afirmă Alianța „MOLDOVENII”, care susține că dispariția unei administrații locale nu trebuie să ducă, în timp, la diminuarea rolului unei localități. <br><br>Formațiunea ridică, între altele, problema viitorului instituțiilor din satele care ar urma să facă parte din unități administrative mai mari, a modului în care vor fi luate deciziile privind investițiile și a reprezentării intereselor localnicilor. Partidul se întreabă și dacă o concentrare a serviciilor în alte localități ar putea accentua plecarea tinerilor.<br><br> <a href="https://noi.md/md/societate/moldova-ar-putea-renunta-la-denumirea-de-raion-guvernul-pregateste-o-noua-harta-administrativa" target="_blank" rel="noopener external noreferrer">Moldova ar putea renunța la denumirea de „raion”. Guvernul pregătește o nouă hartă administrativă </a><a href="https://exclusivtv.md/uploads/posts/2026-09/1789561451_903630.webp" class="highslide" target="_blank"><img src="https://exclusivtv.md/uploads/posts/2026-09/thumbs/1789561451_903630.webp" style="float:right;max-width:100%;" alt=""></a><br><br>Alianța „MOLDOVENII” amintește că a transmis anterior autorităților o scrisoare cu 25 de întrebări și opt recomandări privind reforma. Acestea se referă la caracterul voluntar al amalgamării, redistribuirea competențelor, viitorul educației și al asistenței sociale, reorganizarea administrației de nivelul al doilea, situația din <a href="https://moldovenii.md/md/city/section/id/83" target="_blank" rel="noopener external noreferrer">Găgăuzia</a> și <a href="https://moldovenii.md/md/city/details/id/124" target="_blank" rel="noopener external noreferrer">Taraclia</a>, precum și soarta instituțiilor culturale. Formațiunea afirmă că nu a primit răspunsuri la aceste întrebări. <br><br>De cealaltă parte, Executivul susține că procesul are caracter voluntar și că modificările aprobate în acest an au simplificat procedurile de amalgamare. Potrivit Guvernului, obiectivul este crearea unor primării cu o capacitate administrativă mai mare, care să poată atrage investiții și presta servicii mai bune populației. În luna iunie, autoritățile anunțau că peste 790 de primării erau implicate în procesul de amalgamare voluntară. <br><br>Alianța „MOLDOVENII” insistă că principalul criteriu al reformei trebuie să fie interesul cetățenilor și dezvoltarea comunităților, și nu doar reducerea numărului de administrații locale. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>&quot;Lăsați lemnele&quot;: schimb de replici între ministrul Mediului și deputatul</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84272</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 17:47:43 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Un îndemn al ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, către populație să cumpere lemne de foc din locuri autorizate a generat un scandal între funcționar și politicianul, Vasile Costiuc. Deputatul avertizează oamenii că le vor intra inspectorii de mediu în curți, în timp ce ministrul Hajder îl acuză de populism și ipocrizie. Autoritățile dau asigurări că nu urmăresc pedepsirea consumatorilor de lemne, ci vor doar să stopeze tăierile ilicite. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat, recent, populația să procure lemne doar de la operatorii autorizați, pentru a pune umărul la deconspirarea cazurilor de tăiere ilicită din păduri. Funcționarul a anunțat că vor fi intensificate controalele la nivel național, pe tot lanțul de producere a lemnelor de foc și a îndemnat populați să dețină facturile de cumpărare în cazul în care acestea vor fi solicitate de inspectori. Îndemnul ministrului a fost comentat de unii politicieni din Parlament. VASILE COSTIUC, președintele partidului ”Democrația Acasă”: &quot;Inspectorii vor putea să vină la voi acasă să verifice proveniența lemnelor pe care le aveți în gospodărie, tăiate, despicate. O să vă ceară acte, facturi, bonuri. Asta o spune ministrul Mediului&quot;. GHEORGHE HAJDER, ministru Mediului: &quot;Așa arată un populist, oportunist și ipocrit. Domnule Costiuc, toată campania ți-ai făcut-o pe seama pădurilor. Ai alergat prin păduri și ai spus că luptați cu tăierile ilegale, uitați-vă că se fură, uitați-vă mafia pădurilor, uitați-vă ce fac șefii. Și acum, când noi luptăm cu tăierile ilegale, cu vinderea masei lemnoase ilegal, tu ce faci? Spui că nu este bine. Ce este rău când spun că vrem să verificăm tot lanțul logistic de lemne. Să vedem de unde se taie, cum se transport și unde se vinde&quot;. În context, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, insistă că acțiunile statului nu sunt îndreptate împotriva consumatorilor, ci a rețelelor de corupți, care fură banii publici prin tăieri ilicite. Potrivit lui Gheorghe Hajder, în prezent este realizat reforma la întreprinderea Moldsilva, care are inclusiv scopul de a stopa furtul de lemne de foc. Însă aceasta va da rezultate mai târziu, iar pentru moment cea mai rapidă intervenție în contracararea acestui flagel se poate face cu ajutorul oamenilor din țară. Cetățenii sunt îndemnați să semnalizeze orice încălcare pe care o observă în păduri, sau atunci când cumpără lemne pentru iarnă. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Un îndemn al ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, către populație să cumpere lemne de foc din locuri autorizate a generat un scandal între funcționar și politicianul, Vasile Costiuc. Deputatul avertizează oamenii că le vor intra inspectorii de mediu în curți, în timp ce ministrul Hajder îl acuză de populism și ipocrizie. Autoritățile dau asigurări că nu urmăresc pedepsirea consumatorilor de lemne, ci vor doar să stopeze tăierile ilicite.<br><br>Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat, recent, populația să procure lemne doar de la operatorii autorizați, pentru a pune umărul la deconspirarea cazurilor de tăiere ilicită din păduri. Funcționarul a anunțat că vor fi intensificate controalele la nivel național, pe tot lanțul de producere a lemnelor de foc și a îndemnat populați să dețină facturile de cumpărare în cazul în care acestea vor fi solicitate de inspectori. Îndemnul ministrului a fost comentat de unii politicieni din Parlament.<br><br>VASILE COSTIUC, președintele partidului ”Democrația Acasă”: "Inspectorii vor putea să vină la voi acasă să verifice proveniența lemnelor pe care le aveți în gospodărie, tăiate, despicate. O să vă ceară acte, facturi, bonuri. Asta o spune ministrul Mediului".<br><br>GHEORGHE HAJDER, ministru Mediului: "Așa arată un populist, oportunist și ipocrit. Domnule Costiuc, toată campania ți-ai făcut-o pe seama pădurilor. Ai alergat prin păduri și ai spus că luptați cu tăierile ilegale, uitați-vă că se fură, uitați-vă mafia pădurilor, uitați-vă ce fac șefii. Și acum, când noi luptăm cu tăierile ilegale, cu vinderea masei lemnoase  ilegal, tu ce faci? Spui că nu este bine. Ce este rău când spun că vrem să verificăm tot lanțul logistic de lemne. Să vedem de unde se taie, cum se transport și unde se vinde".<br><br>În context, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, insistă că acțiunile statului nu sunt îndreptate împotriva consumatorilor, ci a rețelelor de corupți, care fură banii publici prin tăieri ilicite.<br><br>Potrivit lui Gheorghe Hajder, în prezent este realizat reforma la întreprinderea Moldsilva, care are inclusiv scopul de a stopa furtul de lemne de foc. Însă aceasta va da rezultate mai târziu, iar pentru moment cea mai rapidă intervenție în contracararea acestui flagel se poate face cu ajutorul oamenilor din țară. Cetățenii sunt îndemnați să semnalizeze orice încălcare pe care o observă în păduri, sau atunci când cumpără lemne pentru iarnă.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Fostul premier Leancă riscă închisoare</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84238</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 17:45:03 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Fostul prim-ministru, Iurie Leancă și adjunctul său, fostul prim-vicepremier, Valeriu Lazăr riscă câte șase ani de închisoare, în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău în anul 2013. Solicitarea a fost făcută luni de procurorul de caz, la trei ani după punerea sub învinuire a celor doi foști demnitari. Procurorul de caz, Victor Muntean, a cerut pedeapsa cu închisoare pentru mai mulți foști funcționari în instituțiile de stat. Pe lângă Iurie Leancă și Valeriu Lazăr, șase ani de închisoare mai sunt ceruți pentru fostul directorul al Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci și Petru Jardan, fostul șef interimar al Aeroportului, ex-deputat al fracțiunii partidului Șor, scos în afara legii, dar și alți doi foști funcționari de la APP și aeroport. Alți doi învinuiți riscă câte cinci ani după gratii. În cazul tuturor celor opt inculpați, procurorii solicită și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de cinci ani. Totodată, acuzarea cere ca aceștia să fie plasați în arest imediat după pronunțarea sentinței și să rămână în detenție până la rămânerea definitivă a hotărârii, inclusiv pe durata eventualelor căi de atac. Dosarul vizează concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău în anul 2013. Potrivit procurorilor, cei opt inculpați ar fi acționat în interesul unei organizații criminale, iar procedura de selectare a concesionarului ar fi fost mimată, amintește ipn. Acuzarea susține că, în urma modificărilor operate în condițiile concesionării, partea din veniturile aeroportului care urma să fie virată anual la bugetul de stat ar fi fost redusă de la 8% la 1%. Procurorii estimează prejudiciul cauzat statului la peste 392 de milioane de lei și solicită recuperarea acestuia. Atunci, din tot cabinetul de miniștri doar fostul guvernator al regiunii găgăuze, Mihail Formuzal, a votat împotrivă. Foștii funcționari menționați în știre nu ne-au răspuns la apeluri și mesaje pentru un comentariu. Anterior, toți au pledat nevinovat și au insistat că procesul de concesionare era singura opțiune de atunci pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Contractul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat în august 2013 între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, pentru o perioadă de 49 de ani. Concesionarul și-a asumat investiții de peste 240 de milioane de euro pentru dezvoltarea aeroportului, obligațiune pe care nu a respectat-o. În cadrul urmăririi penale, Procuratura Anticorupție, în comun cu CNA, a aplicat sechestre asupra bunurilor companiei Avia Invest, asupra capitalului social și asupra bunurilor inculpaților, inclusiv peste hotare. Valoarea totală a bunurilor puse sub sechestru este estimată la aproximativ 189 de milioane de lei. Aeroportul Internațional Chișinău a revenit oficial și integral în gestiunea statului la 28 martie 2023, după ce decizia legală de întoarcere a fost pronunțată de Curtea de Apel în noiembrie 2022. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Fostul prim-ministru, Iurie Leancă și adjunctul său, fostul prim-vicepremier, Valeriu Lazăr riscă câte șase ani de închisoare, în dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău în anul 2013. Solicitarea a fost făcută luni de procurorul de caz, la trei ani după punerea sub învinuire a celor doi foști demnitari.<br><br>Procurorul de caz, Victor Muntean, a cerut pedeapsa cu închisoare pentru mai mulți foști funcționari în instituțiile de stat. Pe lângă Iurie Leancă și Valeriu Lazăr, șase ani de închisoare mai sunt ceruți pentru fostul directorul al Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci și Petru Jardan, fostul șef interimar al Aeroportului, ex-deputat al fracțiunii partidului Șor, scos în afara legii, dar și alți doi foști funcționari de la APP și aeroport. Alți doi învinuiți riscă câte cinci ani după gratii. În cazul tuturor celor opt inculpați, procurorii solicită și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de cinci ani. Totodată, acuzarea cere ca aceștia să fie plasați în arest imediat după pronunțarea sentinței și să rămână în detenție până la rămânerea definitivă a hotărârii, inclusiv pe durata eventualelor căi de atac. Dosarul vizează concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău în anul 2013. Potrivit procurorilor, cei opt inculpați ar fi acționat în interesul unei organizații criminale, iar procedura de selectare a concesionarului ar fi fost mimată, amintește ipn.<br><br>Acuzarea susține că, în urma modificărilor operate în condițiile concesionării, partea din veniturile aeroportului care urma să fie virată anual la bugetul de stat ar fi fost redusă de la 8% la 1%. Procurorii estimează prejudiciul cauzat statului la peste 392 de milioane de lei și solicită recuperarea acestuia. Atunci, din tot cabinetul de miniștri doar fostul guvernator al regiunii găgăuze, Mihail Formuzal, a votat împotrivă.<br><br>Foștii funcționari menționați în știre nu ne-au răspuns la apeluri și mesaje pentru un comentariu. Anterior, toți au pledat nevinovat și au insistat că procesul de concesionare era singura opțiune de atunci pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. <br><br>Contractul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat în august 2013 între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, pentru o perioadă de 49 de ani. Concesionarul și-a asumat investiții de peste 240 de milioane de euro pentru dezvoltarea aeroportului, obligațiune pe care nu a respectat-o. În cadrul urmăririi penale, Procuratura Anticorupție, în comun cu CNA, a aplicat sechestre asupra bunurilor companiei Avia Invest, asupra capitalului social și asupra bunurilor inculpaților, inclusiv peste hotare. Valoarea totală a bunurilor puse sub sechestru este estimată la aproximativ 189 de milioane de lei. Aeroportul Internațional Chișinău a revenit oficial și integral în gestiunea statului la 28 martie 2023, după ce decizia legală de întoarcere a fost pronunțată de Curtea de Apel în noiembrie 2022.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Fermierii, din nou cu amenințări</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84220</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 13:27:25 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Asociația ”Forța Fermierilor” intenționează să-și scoată membrii la protest în ziua votării politicii bugetar – fiscale pentru 2027. Amenințarea vine la pachet cu cererea de anulare a intenției de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Organizația spune că va scoate tehnica agricolă în stradă. Asociația ”Forța Fermierilor” susține că a consultat prevederile proiectului politicii fiscale cu sute de fermieri din teritoriu. Potrivit lor, măsura propusă este privită de agricultori ca una nejustificată, discriminatorie și dezastruoasă, mai ales în contextul creșterii considerabile a prețurilor la inputuri în sectorul agrar. ”Producătorii agricoli sunt nedumeriți și revoltați și întreabă cum e posibil de ridicat brusc povara fiscală într-un sector, care în ultimii 5 ani a fost cel mai afectat de calamități naturale și a avut o finanțare minusculă din partea statului ? A fost remarcat și faptul că toate țările din UE din Europa Centrală și de Sud au cotele TVA în agricultură între 5 și 11 procente. În același timp în țările nominalizate sunt subvențiile în forma de plăți directe, care variază între 200 și 500 euro per hectar. În opinia agricultorilor, deputații, care vor vota pentru majorarea TVA la cota 12 %, astfel vor susține discriminarea și falimentarea fermierilor micro, mici și mijlocii din domeniul cerealier și oleaginos”, - se arată în mesajul reprezentanților asociației. Fermierii se mai declară nemulțumiți de majorarea impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești, precum și a accizelor la motorină, în lipsa mecanismului de rambursare a acestora agricultorilor. În context, organizația anunță că, va participa la toate consultările publice pe proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 și cere organizarea unei dezbateri speciale referitoare la TVA și urmează să desfășoare mai multe discuții cu fermierii și reprezentanții guvernării, în următoarea săptămână. ”În cazul în care toate consultările nu se vor solda cu rezultat pozitiv, Asociația va organiza în ziua votării politicii fiscale în a două lectură, orientativ 24 sau 25 septembrie, un miting de protest al fermierilor, după care pot urma un șir de proteste cu folosirea tehnicii și utilajelor agricol,&quot; - se mai menționează în comunicatul organizației. Reprezentanții Guvernului nu au comentat deocamdată amenințările producătorilor de cereale. O săptămână mai devreme, însă, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, declara că toate doleanțele agricultorilor vor fi ascultate în cadrul consultărilor. Potrivit proiectului politicii bugetar – fiscale pentru 2027, adoptat de Parlament în prima lectură, cota TVA de 8% va fi menținută pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete crescute în Moldova, iar cota redusă va fi extinsă și la carnea de pasăre și ouă. Pentru restul produselor din zootehnie, fitotehnie și horticultură este prevăzută însă o cotă de 12%. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Asociația ”Forța Fermierilor” intenționează să-și scoată membrii la protest în ziua votării politicii bugetar – fiscale pentru 2027. Amenințarea vine la pachet cu cererea de anulare a intenției de majorare cu 50% a cotei TVA pentru cereale și oleaginoase. Organizația spune că va scoate tehnica agricolă în stradă.<br><br>Asociația ”Forța Fermierilor” susține că a consultat prevederile proiectului politicii fiscale cu sute de fermieri din teritoriu. Potrivit lor, măsura propusă este privită de agricultori ca una nejustificată, discriminatorie și dezastruoasă, mai ales în contextul creșterii considerabile a prețurilor la inputuri în sectorul agrar. <br><br>”Producătorii agricoli sunt nedumeriți și revoltați și întreabă cum e posibil de ridicat brusc povara fiscală într-un sector, care în ultimii 5 ani a fost cel mai afectat de calamități naturale și a avut o finanțare minusculă din partea statului ? A fost remarcat și faptul că toate țările din UE din Europa Centrală și de Sud au cotele TVA în agricultură între 5 și 11 procente. În același timp în țările nominalizate sunt subvențiile în forma de plăți directe, care variază între 200 și 500 euro per hectar. În opinia agricultorilor, deputații, care vor vota pentru majorarea TVA la cota 12 %, astfel vor susține discriminarea și falimentarea fermierilor micro, mici și mijlocii din domeniul cerealier și oleaginos”, - se arată în mesajul reprezentanților asociației.<br><br>Fermierii se mai declară nemulțumiți de majorarea impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești, precum și a accizelor la motorină, în lipsa mecanismului de rambursare a acestora agricultorilor. În context, organizația anunță că, va participa la toate consultările publice pe proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 și cere organizarea unei dezbateri speciale referitoare la TVA și urmează să desfășoare mai multe discuții cu fermierii și reprezentanții guvernării, în următoarea săptămână. <br><br>”În cazul în care toate consultările nu se vor solda cu rezultat pozitiv, Asociația va organiza în ziua votării politicii fiscale în a două lectură, orientativ 24 sau 25 septembrie, un miting de protest al fermierilor, după care pot urma un șir de proteste cu folosirea tehnicii și utilajelor agricol," - se mai menționează în comunicatul organizației.<br><br>Reprezentanții Guvernului nu au comentat deocamdată amenințările producătorilor de cereale. O săptămână mai devreme, însă, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, declara că toate doleanțele agricultorilor vor fi ascultate în cadrul consultărilor.<br><br>Potrivit proiectului politicii bugetar – fiscale pentru 2027, adoptat de Parlament în prima lectură, cota TVA de 8% va fi menținută pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete crescute în Moldova, iar cota redusă va fi extinsă și la carnea de pasăre și ouă. Pentru restul produselor din zootehnie, fitotehnie și horticultură este prevăzută însă o cotă de 12%.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Grosu va efectua vizite de lucru în Slovenia și Ungaria</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84205</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 11:32:04 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali de rang înalt din cele două țări, axate pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. La Ljubljana, președintele Parlamentului va avea întrevederi cu președinta Republicii Slovenia, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Programul vizitei de lucru în Slovenia mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič. De asemenea, Igor Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic. Ulterior, pe 16 septembrie, Igor Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, președintele Parlamentului va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán. Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni. parlament.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va efectua vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali de rang înalt din cele două țări, axate pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.<br><br>La Ljubljana, președintele Parlamentului va avea întrevederi cu președinta Republicii Slovenia, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Programul vizitei de lucru în Slovenia mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič.<br><br>De asemenea, Igor Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.<br><br>Ulterior, pe 16 septembrie, Igor Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, președintele Parlamentului va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán.<br>Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.<br><br>parlament.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Spirite încinse la Parlament</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84157</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 17:11:58 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Doi deputați, care s-ar fi luat la harță în parcarea Legislativului, se acuză reciproc de amenințări cu răfuiala fizică. Echipa lui Vasile Costiuc, îl acuză pe Lilian Carp că l-ar fi amenințat pe liderul ”Democrația Acasă” și familia sa. De altă parte, Carp spune că este vorba despre o provocare. Președintele Comisiei Securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp este acuzat l-ar fi amenințat cu răfuială fizică pe liderul formațiunii ”Democrația Acasp”, Vasile Costiuc, precum și pe membrii familiei acestuia. Incidentul ar fi avut loc pe 10 septembrie în parcarea Parlamentului. Echipa lui Costiuc insistă că, Lilian Carp ar fi fost cel care s-a apropiat de ei și ar fi înjurat liderul formațiunii Democrația Acasă, amenințând-ui familia. În opinia deputaților din opoziție acest lucru s-ar fi întâmplat din cauza expunerilor lor în plenul Parlamentului. ALEXANDRU VERȘININ, deputatul fracțiunii ”Democrația Acasă”: &quot;În acest context, solicităm Procuratura Generală și organele de urmărire penală, Codul penal al Republicii Moldova, la articolul 155, incriminează amenințare cu omor ori cu vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, atunci când există pericolul realizării unei asemenea amenințări. Solicităm Procuraturii Generale și organelor competente să examineze de urgență dacă circumstanțele incidentului întrunesc elementele constitutive a unei infracțiuni&quot;. De altă parte, Lilian Carp insistă că tocmai deputații din opoziție, în frunte cu Vasile Costiuc au fost cei care au pus la cale provocarea. Deputatul spune că, în fața mașinii sale erau în jur de 20 de deputați din opoziție. Ulterior o parte din ei a plecat, iar echipa lui Costiuc s-ar fi reținut, cu scop clar de provocare. Potrivit lui Carp, pe parcursul timpului Vasile Costiuc ar fi lansat în spațiul public mai multe falsuri despre el și familia sa, amenințându-l cu tragerea la răspundere penală. Carp le-a calificat drept amenințări în justiție. Conducerea Parlamentului nu s-a expus pe marginea conflictului. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Doi deputați, care s-ar fi luat la harță în parcarea Legislativului, se acuză reciproc de amenințări cu răfuiala fizică. Echipa lui Vasile Costiuc, îl acuză pe Lilian Carp că l-ar fi amenințat pe liderul ”Democrația Acasă” și familia sa. De altă parte, Carp spune că este vorba despre o provocare.<br><br>Președintele Comisiei Securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp este acuzat l-ar fi amenințat cu răfuială fizică pe liderul formațiunii ”Democrația Acasp”, Vasile Costiuc, precum și pe membrii familiei acestuia. Incidentul ar fi avut loc pe 10 septembrie în parcarea Parlamentului. Echipa lui Costiuc insistă că, Lilian Carp ar fi fost cel care s-a apropiat de ei și ar fi înjurat liderul formațiunii Democrația Acasă, amenințând-ui familia. În opinia deputaților din opoziție acest lucru s-ar fi întâmplat din cauza expunerilor lor în plenul Parlamentului.<br><br>ALEXANDRU VERȘININ, deputatul fracțiunii ”Democrația Acasă”: "În acest context, solicităm Procuratura Generală și organele de urmărire penală, Codul penal al Republicii Moldova, la articolul 155, incriminează amenințare cu omor ori cu vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății, atunci când există pericolul realizării unei asemenea amenințări. Solicităm Procuraturii Generale și organelor competente să examineze de urgență dacă circumstanțele incidentului întrunesc elementele constitutive a unei infracțiuni".<br><br>De altă parte, Lilian Carp insistă că tocmai deputații din opoziție, în frunte cu Vasile Costiuc au fost cei care au pus la cale provocarea. Deputatul spune că, în fața mașinii sale erau în jur de 20 de deputați din opoziție. Ulterior o parte din ei a plecat, iar echipa lui Costiuc s-ar fi reținut, cu scop clar de provocare.<br><br>Potrivit lui Carp, pe parcursul timpului Vasile Costiuc ar fi lansat în spațiul public mai multe falsuri despre el și familia sa, amenințându-l cu tragerea la răspundere penală. Carp le-a calificat drept amenințări în justiție. Conducerea Parlamentului nu s-a expus pe marginea conflictului.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Bruxelles nu ține pasul cu Chișinăul</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84150</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 16:13:26 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Moldova avansează cu reformele pentru aderarea la Uniunea Europeană într-un ritm care a ajuns să depășească capacitatea Comisiei Europene de a ține pasul. Declarația au fost făcută de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, care susține că țara noastră înregistrează tot mai multe progrese în acest proces. În context, oficiala a anunțat că următoarea tranșă de finanțare prin Planul de Creștere se află în etapa finală de deblocare. O discuție în acest sens este planificată pentru 5 octombrie curent. Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a declarat pentru Euronews că Bruxelles-ul își redistribuie resursele interne pentru a ține pasul cu ritmul rapid al reformelor promovate de Moldova, după ce progresele înregistrate de Chișinău au depășit capacitatea departamentului responsabil de extindere de a le monitoriza în același ritm. Potrivit sursei, Guvernul de la Chișinău a implementat reformele cerute de UE atât de rapid, încât Comisia este nevoită acum să realoce personal și expertiză pentru a recupera decalajul și a putea evalua în continuare progresele Republicii Moldova. În plan politic însă, procesul de aderare al țării noastre rămâne legat de cel al Ucrainei, care a fost din nou încetinit de opoziția Ungariei. Oficialia a salutat rezultatele țării noastre și a anunțat că a discutat cu noul premier, Vasile Tofan, despre următorii pași pe calea aderării la Uniunea Europeană. „Rezultatele remarcabile ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele pentru aderarea la UE dau roade. Am avut o discuție telefonică bună cu noul prim-ministru, Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat despre următorii pași pe calea aderării Republicii Moldova la UE. De asemenea, l-am informat pe prim-ministru că am intrat în etapa finală pentru deblocarea următoarei tranșe din cadrul Planului de Creștere, care sprijină agenda de investiții a Republicii Moldova,” - a scris comisara pe pagina X. Marta Kos a mai precizat că discuțiile vor continua în cadrul Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova, care va avea loc pe 5 octombrie. Amintim că în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, au fost acordate până în prezent două tranșe financiare. Prima, în valoare de 289 de milioane de euro, a fost acordată în luna martie 2025, iar cea de a doua, în valoare de 189 de milioane de euro, a fost deblocată în luna mai a acestui an. Precizăm că țara noastră a deschis oficial două clustere majore în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba de clusterul 1 - „Valori fundamentale”, deschis pe 15 iunie 2026 și Clusterul 6 - „Relații externe” pe 14 iulie curent. Țara noastră a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, odată cu Ucraina, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă. Scopul autorităților este ca Moldova să devină parte a familiei europene până în 2030. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Moldova avansează cu reformele pentru aderarea la Uniunea Europeană într-un ritm care a ajuns să depășească capacitatea Comisiei Europene de a ține pasul. Declarația au fost făcută de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, care susține că țara noastră înregistrează tot mai multe progrese în acest proces. În context, oficiala a anunțat că următoarea tranșă de finanțare prin Planul de Creștere se află în etapa finală de deblocare. O discuție în acest sens este planificată pentru 5 octombrie curent.<br><br>Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a declarat pentru Euronews că Bruxelles-ul își redistribuie resursele interne pentru a ține pasul cu ritmul rapid al reformelor promovate de Moldova, după ce progresele înregistrate de Chișinău au depășit capacitatea departamentului responsabil de extindere de a le monitoriza în același ritm. Potrivit sursei, Guvernul de la Chișinău a implementat reformele cerute de UE atât de rapid, încât Comisia este nevoită acum să realoce personal și expertiză pentru a recupera decalajul și a putea evalua în continuare progresele Republicii Moldova. În plan politic însă, procesul de aderare al țării noastre rămâne legat de cel al Ucrainei, care a fost din nou încetinit de opoziția Ungariei. Oficialia a salutat rezultatele țării noastre și a anunțat că a discutat cu noul premier, Vasile Tofan, despre următorii pași pe calea aderării la Uniunea Europeană. <br><br>„Rezultatele remarcabile ale Republicii Moldova în ceea ce privește reformele pentru aderarea la UE dau roade. Am avut o discuție telefonică bună cu noul prim-ministru, Vasile Tofan, în cadrul căreia am discutat despre următorii pași pe calea aderării Republicii Moldova la UE. De asemenea, l-am informat pe prim-ministru că am intrat în etapa finală pentru deblocarea următoarei tranșe din cadrul Planului de Creștere, care sprijină agenda de investiții a Republicii Moldova,” - a scris comisara pe pagina X.<br><br>Marta Kos a mai precizat că discuțiile vor continua în cadrul Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova, care va avea loc pe 5 octombrie. <br><br>Amintim că în cadrul Planului de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro, au fost acordate până în prezent două tranșe financiare. Prima, în valoare de 289 de milioane de euro, a fost acordată în luna martie 2025, iar cea de a doua, în valoare de 189 de milioane de euro, a fost deblocată în luna mai a acestui an.  Precizăm că țara noastră  a deschis oficial două clustere majore în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba de clusterul 1 - „Valori fundamentale”, deschis pe 15 iunie 2026 și Clusterul 6 - „Relații externe” pe 14 iulie curent. Țara noastră a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, odată cu Ucraina, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse pe scară largă. Scopul autorităților este ca Moldova să devină parte a familiei europene până în 2030.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Platon, trimis în judecată într-un nou dosar</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84148</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 16:09:24 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Veaceslav Platon a fost trimis în judecată într-un nou dosar. Procuratura Anticorupție anunță finalizarea urmăririi penale și expeiderea în instanță a dosarului în care Platon este învinuit de preluarea ilegală a unui pachet de acțiuni de la una dintre cele mai mari bănci comerciale din țară, evaluat la pete 400 de milioane de lei. Procuratura Anticorupție amintește că în acest dosar este vorba despre preluarea ilegală a unui pachet de 43,11% din acțiunile băncii comerciale. Obținerea pachetului de acțiuni i-ar fi permis lui Veaceslav Platon să promoveze persoane loiale în organele de conducere ale Băncii și, în consecință, să exercite controlul asupra acesteia pentru o anumită perioadă. MARCEL DUMBRAVAN, procuror – șef, Procuratura Anticorupție: &quot;Potrivit probatoriului administrat de PA, Veaceslav Platon ar fi organizat și dirijat o schema prin care în baza unor documente false și fără voința proprietarilor legali, sau a succesorilor acestora, ar fi fost efectuate tranzacții prin care a fost dobândit pachetul de acțiuni. Ulterior, acțiunile au fost tranzacționate către companii nerezidente al căror beneficiar final era Veaceslav Platon&quot;. În 2015 și 2016, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a constatat că entitățile care au fost implicate în această schema au acționat concertat. Acțiunile respective au fost ulterior anulate de Comisia Națională a Pieții Financiare și scoase la vânzare la un preț de peste 400 de milioane de lei. MARCEL DUMBRAVAN, procuror – șef, Procuratura Anticorupție: &quot;În cadrul urmăririi penale au fost administrate probe și obținute date relevante inclusiv la proveniența mijloacelor financiare folosite, care ar fi din Landromatul rusesc. De asemenea, a fost identificat circuitul dividendelor, relațiile dintre entitățile implicate, precum și alte circumstanțe care au stat la baza acuzațiilor formulate&quot;. Șeful Procuraturii Anticorupție declară că, Veaceslav Platon a refuzat să facă cunoștință cu ordonanța de punere sub acuzare, această fiind solicitată prin intermediul instituțiilor de la Londra. Astfel, urmărirea penală a fost finalizată în lipsa acestuia. Totodată, în scopul recuperării bunurilor infracționale, de către Procuratura Anticorupție a fost aplicat sechestru pe mijloace bănești în valoarea prejudiciului. O parte din fonduri a fost restituită părților vătămate. Amintim că, Veaceslav Platon a părăsit țara în vara anului 2021, după ce procurorii și-au retras acuzațiile în dosarul penal privind frauda bancară. Platon s-ar afla în prezent în Marea Britanie, iar în Republica Moldova este cercetat penal în mai multe dosare. Unul dintre ele este denumit ”Landromatul rusesc”. Acesta are drept subiect o scheme de scoatere ilegală din Federația Rusă a peste 22 de miliarde de dolari în perioada 2011-2014. Fondurile au fost spălate prin instanțele de judecată și o bancă din Moldova, unde Platon deținea acțiuni. Pe lângă cazurile de anvergură, procurorii moldoveni îl mai cercetează pe Platon în dosare conexe privind falsificarea instrumentelor bancare și a cardurilor de plată și escrocherii și acte de corupție. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Veaceslav Platon a fost trimis în judecată într-un nou dosar. Procuratura Anticorupție anunță finalizarea urmăririi penale și expeiderea în instanță a dosarului în care Platon este învinuit de preluarea ilegală a unui pachet de acțiuni de la una dintre cele mai mari bănci comerciale din țară, evaluat la pete 400 de milioane de lei.<br><br>Procuratura Anticorupție amintește că în acest dosar este vorba despre preluarea ilegală a unui pachet de 43,11% din acțiunile băncii comerciale.  Obținerea pachetului de acțiuni i-ar fi permis lui Veaceslav Platon să promoveze persoane loiale în organele de conducere ale Băncii și, în consecință, să exercite controlul asupra acesteia pentru o anumită perioadă.<br><br>MARCEL DUMBRAVAN, procuror – șef, Procuratura Anticorupție: "Potrivit probatoriului administrat de PA, Veaceslav Platon ar fi organizat și dirijat o schema prin care în baza unor documente false și fără voința proprietarilor legali, sau a succesorilor acestora, ar fi fost efectuate tranzacții prin care a fost dobândit pachetul de acțiuni. Ulterior, acțiunile au fost tranzacționate către companii nerezidente al căror beneficiar final era Veaceslav Platon".<br><br>În 2015 și 2016, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a constatat că entitățile care au fost implicate în această schema au acționat concertat. Acțiunile respective au fost ulterior anulate de Comisia Națională a Pieții Financiare și scoase la vânzare la un preț de peste 400 de milioane de lei. <br><br>MARCEL DUMBRAVAN, procuror – șef, Procuratura Anticorupție: "În cadrul urmăririi penale au fost administrate probe și obținute date relevante  inclusiv la proveniența mijloacelor financiare folosite, care ar fi din Landromatul rusesc. De asemenea, a fost identificat circuitul dividendelor, relațiile dintre entitățile implicate, precum și alte circumstanțe care au stat la baza acuzațiilor formulate".  <br><br>Șeful Procuraturii Anticorupție declară că, Veaceslav Platon a refuzat să facă cunoștință cu ordonanța de punere sub acuzare, această fiind solicitată prin intermediul instituțiilor de la Londra. Astfel, urmărirea penală a fost finalizată în lipsa acestuia. Totodată, în scopul recuperării bunurilor infracționale, de către Procuratura Anticorupție a fost aplicat sechestru pe mijloace bănești în valoarea prejudiciului. O parte din fonduri a fost restituită părților vătămate. <br><br>Amintim că, Veaceslav Platon a părăsit țara în vara anului 2021, după ce procurorii și-au retras acuzațiile în dosarul penal privind frauda bancară. Platon s-ar afla în prezent în Marea Britanie, iar în Republica Moldova este cercetat penal în mai multe dosare. Unul dintre ele este denumit ”Landromatul rusesc”. Acesta are drept subiect o scheme de scoatere ilegală din Federația Rusă a peste 22 de miliarde de dolari în perioada 2011-2014. Fondurile au fost spălate prin instanțele de judecată și o bancă din Moldova, unde Platon deținea acțiuni. Pe lângă cazurile de anvergură, procurorii moldoveni îl mai cercetează pe Platon în dosare conexe privind falsificarea instrumentelor bancare și a cardurilor de plată și escrocherii și acte de corupție.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>PAS nu a luat deocamdată o decizie privind participarea la alegerile din Găgăuzia</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84108</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 16:30:02 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Partidul Acțiune și Solidaritate, care asigură guvernarea în Republica Moldova, nu a decis încă dacă va participa la alegerile regionale din autonomia găgăuză. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul formațiunii PAS, avertizează că structurile de forță vor fi cu ochii pe campania electorală, pentru a preveni coruperea alegătorilor. Liderul formațiunii, Igor Grosu, susține că trebuie să fie bine analizate șansele partidului de a obține rezultate în cele două scrutine. IGOR GROSU, președintele PAS: &quot;Evident că nu am să operez acum cu nume. Decizia de a avea din partea noastră candidat sau nu o să o discutăm la partid și o să o anunțăm. Mai avem timp până pe 15 (musca) octombrie. Dar, ceea ce ne dorim noi să fie și în cadrul Adunării și în cadrul bașcanatului să fie persoane cu care să putem interacționa, care să nu fie sub influența Federației Ruse și a grupărilor criminale&quot;. În context, Igor Grosu nu exclude că și de această dată Federația Rusă va încerca să influențeze alegerile regionale, pentru a păstra influența în această parte a Republicii Moldova. IGOR GROSU, președintele PAS: &quot;Asigur și pe această cale că nu o să fie tolerate nicio schema, nicio tentativă de a veni cu bani, de a cumpăra, de a mitui. Pe această cale îi îndemn să nu încerce și să se concentreze pe o campanie electorală corectă și cinstită&quot;. Ultimele alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în anul 2021, iar pentru funcția de bașcan – în 2023. Ultimele au fost puternic influențate de condamnatul fugar, Ilan Șor, susținut de Federația Rusă. Atunci au fost atestate primele scheme de corupere a alegătorilor, iar învingătoare a ieșit Evghenia Guțul, candidata fostului partid Șor. În 2025, aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru complicitate în finanțarea ilegală a formațiunii scoase în afara legii. Alegerile pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și ale bașcanului regiunii vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie curent. Comisia Electorală Centrală a admis 37 de partide politice cu drept de participare la cele două scrutine. Dintre partidele parlamentare, doar Partidul Socialiștilor și-a anunțat intenția de participare la alegerile regionale. De asemenea, deputatul fracțiunii Alternativa, Alexandr Stoianoglo, a declarat că va participa independent la alegerile pentru funcția de guvernator al autonomiei. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Partidul Acțiune și Solidaritate, care asigură guvernarea în Republica Moldova, nu a decis încă dacă va participa la alegerile regionale din autonomia găgăuză. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul formațiunii PAS, avertizează că structurile de forță vor fi cu ochii pe campania electorală, pentru a preveni coruperea alegătorilor. Liderul formațiunii, Igor Grosu, susține că trebuie să fie bine analizate șansele partidului de a obține rezultate în cele două scrutine.<br><br>IGOR GROSU, președintele PAS: "Evident că nu am să operez acum cu nume. Decizia de a avea din partea noastră candidat sau nu o să o discutăm la partid și o să o anunțăm. Mai avem timp până pe 15 (musca) octombrie. Dar, ceea ce ne dorim noi să fie și în cadrul Adunării și în cadrul bașcanatului să fie persoane cu care să putem interacționa, care să nu fie sub influența Federației Ruse și a grupărilor criminale".<br><br>În context, Igor Grosu nu exclude că și de această dată Federația Rusă va încerca să influențeze alegerile regionale, pentru a păstra influența în această parte a Republicii Moldova.<br><br>IGOR GROSU, președintele PAS: "Asigur și pe această cale că nu o să fie tolerate nicio schema, nicio tentativă de a veni cu bani, de a cumpăra, de a mitui. Pe această cale îi îndemn să nu încerce și să se concentreze pe o campanie electorală corectă și cinstită".<br><br>Ultimele alegeri în Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în anul 2021, iar pentru funcția de bașcan – în 2023. Ultimele au fost puternic influențate de condamnatul fugar, Ilan Șor, susținut de Federația Rusă. Atunci au fost atestate primele scheme de corupere a alegătorilor, iar învingătoare a ieșit Evghenia Guțul, candidata fostului partid Șor. În 2025, aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru complicitate în finanțarea ilegală a formațiunii scoase în afara legii. <br><br>Alegerile pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și ale bașcanului regiunii vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie curent. Comisia Electorală Centrală a admis 37 de partide politice cu drept de participare la cele două scrutine.  Dintre partidele parlamentare, doar Partidul Socialiștilor și-a anunțat intenția de participare la alegerile regionale. De asemenea, deputatul fracțiunii Alternativa, Alexandr Stoianoglo, a declarat că va participa independent la alegerile pentru funcția de guvernator al autonomiei.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Schimbări în comisiile parlamentare</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84092</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 13:47:21 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Deputatul Marcel Spatari, care a condus până acum Comisia pentru Integrare Europeană, preia conducerea Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului. În locul său, la șefia pentru Integrare vine Adrian Băluțel, care va deveni și membru al Biroului Permanent. Schimbări de poziții au loc și în cadrul Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară. După mai bine de două luni de la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, fracțiunea majoritară vine cu o decizie. Aceasta va fi preluată de Marcel Spatari, care a condus până acum Comisia pentru integrare europeană. Deputatul a anunțat că, obiectivul său în noul rol rămâne pregătirea Republicii Moldova pentru a beneficia pe deplin de Planul de Creștere al UE, precum și promovarea unui sistem fiscal echitabil și a unui mediu de afaceri aliniat noilor standarde economice. MARCEL SPATARI, președintele Comisie economie, buget și finanțe: „În primul rând, să susținem creșterea economică prin invrestiții europene. Planul de creștere pentru Republica Moldova vine cu finanțări consistente din partea Uniunii Europene - 1,9 miliarde de euro, care trebuie absorbite de țara noastră în proiecte concrete de infrastructură și de dezvoltare economică. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că avem un sistem fiscal simplu și echitabil. Comisia pentru economie, buget și finanțe se va asigura că Republica Moldova are o legislație comptabiliă cu legislația Uniunii Europene, iar mediul de afaceri se dezvoltă pentru a accesa piața unică europeană”. În același timp, în locul lui Spatari, la șefia Comisiei pentru integrare europeană vine Adrian Băluțel, care va deveni și membru al Biroului Permanent, după ce Victoria Belous a preluat mandatul de ministră a Finanțelor. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că ambii au experiența necesară în domeniile respective. IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Am avut discuții la fracțiune, am avut discuții cu domnul Spătari. Are o experineță și de executiv, și de legislativ și activitate în domeniul consultanței, societate civilă. A acceptat provocarea. La rândul său, domnul Băluțel este cu experiență, vine din Comisia politică externă. A activat și în cadrul Președinției o perioadă de timp&quot;. Totodată, deputatul PAS, Iurie Levinschi, este propus pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, iar Ion Groza – pentru cea de vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă. Amintim că funcția de șef al Comisiei economie, buget și finanațe a rămas vacantă după ce deputatul Radu Marian, a demisionat în urma scandalului de la Moldatsa. Parlamentarul a recunoscut că el l-a recomandat pe Dumitru Vangheli pentru funcția de director al companiei de stat, fără a verifica informațiile din CV-ul acestuia, care s-au dovedit a fi false. Igor Grosu a anunțat că fracțiunea PAS îl va propune pe Radu Marian pentru funcția de președinte în cadrul Uniunii Interparlamentare. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Deputatul Marcel Spatari, care a condus până acum Comisia pentru Integrare Europeană, preia conducerea Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului. În locul său, la șefia pentru Integrare vine Adrian Băluțel, care va deveni și membru al Biroului Permanent. Schimbări de poziții au loc și în cadrul Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară.<br><br>După mai bine de două luni de la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, fracțiunea majoritară vine cu o decizie. Aceasta va fi preluată de Marcel Spatari, care a condus până acum Comisia pentru integrare europeană.  Deputatul a anunțat că, obiectivul său în noul rol rămâne pregătirea Republicii Moldova pentru a beneficia pe deplin de Planul de Creștere al UE, precum și promovarea unui sistem fiscal echitabil și a unui mediu de afaceri aliniat noilor standarde economice.<br><br>MARCEL SPATARI, președintele Comisie economie, buget și finanțe: „În primul rând, să susținem creșterea economică prin invrestiții europene. Planul de creștere pentru Republica Moldova vine cu finanțări consistente din partea Uniunii Europene - 1,9 miliarde de euro, care trebuie absorbite de țara noastră în proiecte concrete de infrastructură și de dezvoltare economică.  De asemenea, trebuie să ne asigurăm că avem un sistem fiscal simplu și echitabil. Comisia pentru economie, buget și finanțe se va asigura că Republica Moldova are o legislație comptabiliă cu legislația Uniunii Europene, iar mediul de afaceri se dezvoltă pentru a accesa piața unică europeană”.<br><br>În același timp, în locul lui Spatari, la șefia Comisiei pentru integrare europeană vine Adrian Băluțel, care va deveni și membru al Biroului Permanent, după ce Victoria Belous a preluat mandatul de ministră a Finanțelor. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că ambii au experiența necesară în domeniile respective.<br><br>IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Am avut discuții la fracțiune, am avut discuții cu domnul Spătari. Are o experineță și de executiv, și de legislativ și activitate în domeniul consultanței, societate civilă. A acceptat provocarea. La rândul său, domnul Băluțel este cu experiență, vine din Comisia politică externă. A activat și în cadrul Președinției o perioadă de timp".<br><br>Totodată, deputatul PAS, Iurie Levinschi, este propus pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, iar Ion Groza – pentru cea de vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă. <br><br>Amintim că funcția de șef al Comisiei economie, buget și finanațe a rămas vacantă după ce deputatul Radu Marian, a demisionat în urma scandalului de la Moldatsa. Parlamentarul a recunoscut că el l-a recomandat pe Dumitru Vangheli pentru funcția de director al companiei de stat, fără a verifica informațiile din CV-ul acestuia, care s-au dovedit a fi false. Igor Grosu a anunțat că fracțiunea PAS îl va propune pe Radu Marian pentru funcția de președinte în cadrul Uniunii Interparlamentare.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Comisara europeană Hadja Lahbib va efectua prima sa vizită în Moldova</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84079</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 10:48:23 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Comisara europeană pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Situațiilor de Criză, Hadja Lahbib, va efectua pe 11 septembrie prima sa vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia se va întâlni cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Vasile Tofan și alți membri ai Guvernului. Potrivit Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, vizita va include mai multe întrevederi și activități dedicate sprijinului acordat persoanelor vulnerabile și consolidării capacităților de gestionare a situațiilor de criză. În cadrul vizitei, Hadja Lahbib va asista la o demonstrație a Echipei de Căutare și Salvare Urbană (USAR) Moldova, care utilizează echipamente oferite cu sprijinul Uniunii Europene. Oficiala europeană va vizita, de asemenea, organizația „La Strada” și un centru de cazare pentru refugiați. Discuțiile se vor concentra pe sprijinirea victimelor violenței sexuale, precum și pe nevoile refugiaților aflați în situații vulnerabile. La finalul vizitei, Hadja Lahbib va susține declarații comune de presă alături de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, și ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Declarațiile sunt programate pentru ora 16:15. Aceasta va fi prima vizită oficială a Hadjei Lahbib în Republica Moldova în calitate de comisară europeană. moldpres.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Comisara europeană pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Situațiilor de Criză, Hadja Lahbib, va efectua pe 11 septembrie prima sa vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia se va întâlni cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Vasile Tofan și alți membri ai Guvernului.<br><br>Potrivit Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, vizita va include mai multe întrevederi și activități dedicate sprijinului acordat persoanelor vulnerabile și consolidării capacităților de gestionare a situațiilor de criză.<br><br>În cadrul vizitei, Hadja Lahbib va asista la o demonstrație a Echipei de Căutare și Salvare Urbană (USAR) Moldova, care utilizează echipamente oferite cu sprijinul Uniunii Europene.<br><br>Oficiala europeană va vizita, de asemenea, organizația „La Strada” și un centru de cazare pentru refugiați. Discuțiile se vor concentra pe sprijinirea victimelor violenței sexuale, precum și pe nevoile refugiaților aflați în situații vulnerabile.<br><br>La finalul vizitei, Hadja Lahbib va susține declarații comune de presă alături de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, și ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Declarațiile sunt programate pentru ora 16:15.<br><br>Aceasta va fi prima vizită oficială a Hadjei Lahbib în Republica Moldova în calitate de comisară europeană.<br><br>moldpres.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Național Liberal vor face front comun</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83990</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 17:29:39 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Fuziune în politica moldovenească. Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Național Liberal vor face front comun. Noua formațiune își va păstra denumirea de Partidul Național Liberal. Liderii celor două formațiuni spun că decizia a fost luată pentru consolidarea forțelor extraparlamentare de centru-dreapta, întrucât consideră că acestea au fost divizate în ultimii ani. Astfel, noua construcție politică lasă ușa deschisă și pentru alți actori politici, care împărtășesc aceleași viziuni. Liga Orașelor și Comunelor dispare de pe eșichierul politic al Republicii Moldova. Formațiunea lansată de primari din țară a decis să fuzioneze cu Partidul Național Liberal, iar noua construcție va păstra denumirea PNL și va continua programul politic al acestuia, dar care va fi completat cu prevederi privind guvernarea locală. ALEXANDRU BUJOREAN, președintele partidului Liga Orașelor și Comunelor: „În ultimii ani am asistat la o erodare continuă a scenei politice de centru-dreapta. Actuala guvernare a cultivat ideea periculoasă că un singur partid poate reprezenta întreaga opțiune europeană și democratică. În loc să unească forțele europene, le-a dezbinat. Republica Moldova are nevoie de o poziție autentică care să apere direcția occidentală a țării, dar care are curajul să sancționeze greșelile, abuzurile și incompetența și îndepărtarea față de oameni.” Noua formațiune încă nu are un lider, acesta urmând să fie ales după finalizarea procedurii de fuziune. Până atunci, formațiunile au făcut apel și către alți actori politici de centru-dreapta să li se alăture, anunțând intenția de a construi un front politic pentru scrutinele viitoare. ION CALMÂC, secretar general al Partidul Național Liberal: „PNL va rămâne deschis dialogului și cooperării cu toate forțele politice proeuropene și românești, care împărtățesc valorile democratice și obiectivul de modernizare a Republicii Moldova. NU ne propunem o simplă fuziune de structuri. Ne propunem construirea unei alternative politice serioase credibile și capabile să reprezinte cetățenii.” Partidul Național Liberal reformat își propune să participe la alegerile locale generale din 2027, la scrutinul prezidențial din 2028, precum și la alegerile parlamentare din 2029. Reprezentanții formațiunii spun că poartă discuții cu alte trei partide în privința consolidării forțelor, fără a menționa care sunt acestea. Precizăm că, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Liga Orașelor și Comunelor a obținut 6.120 de voturi sau 0.39% din numărul total de voturi. Partidul Național Liberal a făcut parte din Blocul Unității Națiunii, însă ulterior s-au retras din cursa electorală pentru a susține Partidul Acțiune și Solidaritate. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Fuziune în politica moldovenească. Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Național Liberal vor face front comun. Noua formațiune își va păstra denumirea de Partidul Național Liberal. Liderii celor două formațiuni spun că decizia a fost luată pentru consolidarea forțelor extraparlamentare de centru-dreapta, întrucât consideră că acestea au fost divizate în ultimii ani. Astfel, noua construcție politică lasă ușa deschisă și pentru alți actori politici, care împărtășesc aceleași viziuni.<br><br>Liga Orașelor și Comunelor dispare de pe eșichierul politic al Republicii Moldova. Formațiunea lansată de primari din țară a decis să fuzioneze cu Partidul Național Liberal, iar noua construcție va păstra denumirea PNL și va continua programul politic al acestuia, dar care va fi completat cu prevederi privind guvernarea locală.<br><br>ALEXANDRU BUJOREAN, președintele partidului Liga Orașelor și Comunelor: „În ultimii ani am asistat la o erodare continuă a scenei politice de centru-dreapta. Actuala guvernare a cultivat ideea periculoasă că un singur partid poate reprezenta întreaga opțiune europeană și democratică. În loc să unească forțele europene, le-a dezbinat. Republica Moldova are nevoie de o poziție autentică care să apere direcția occidentală a țării, dar care are curajul să sancționeze greșelile, abuzurile și incompetența și îndepărtarea față de oameni.”<br><br>Noua formațiune încă nu are un lider, acesta urmând să fie ales după finalizarea procedurii de fuziune. Până atunci, formațiunile au făcut apel și către alți actori politici de centru-dreapta să li se alăture, anunțând intenția de a construi un front politic pentru scrutinele viitoare.<br><br>ION CALMÂC, secretar general al Partidul Național Liberal: „PNL va rămâne deschis dialogului și cooperării cu toate forțele politice proeuropene și românești, care împărtățesc valorile democratice și obiectivul de modernizare a Republicii Moldova. NU ne propunem o simplă fuziune de structuri. Ne propunem construirea unei alternative politice serioase credibile și capabile să reprezinte cetățenii.”<br><br>Partidul Național Liberal reformat își propune să participe la alegerile locale generale din 2027, la scrutinul prezidențial din 2028, precum și la alegerile parlamentare din 2029. Reprezentanții formațiunii spun că poartă discuții cu alte trei partide în privința consolidării forțelor, fără a menționa care sunt acestea. <br><br>Precizăm că, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Liga Orașelor și Comunelor a obținut 6.120 de voturi sau 0.39% din numărul total de voturi. Partidul Național Liberal a făcut parte din Blocul Unității Națiunii, însă ulterior s-au retras din cursa electorală pentru a susține Partidul Acțiune și Solidaritate.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Stoianoglo vrea să fie bașcan al Găgăuziei</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83955</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 13:31:15 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Fracțiunea parlamentară ”Alternativa” riscă să rămână fără un deputat. Fostul procuror general, Alexandru Stoianolgo, intenționează să candideze din nou pentru funcția de bașcan al autonomiei găgăuze. Deputatul, care este de origine găgăuz, declară că vrea să se implice mai activ în soluționarea în soluționarea problemelor din regiune. Totodată. el spune că, în prezent este în proces de definitivare a programului său electoral, care va fi prezentat separat. Fostul procuror general al țării și actual deputat în Parlament, Alexandr Stoianoglo, în vârstă de 59 de ani, intenționează să-și încerce puterile pentru a obține funcția de guvernator al regiunii găgăuze pentru a treia oară. Acesta a mai candidat pentru funcția de bașcan în 2006 și în 2015, însă fără a ajunge în turul al doilea. Alexandr Stoianolgo susține că experiența acumulată în Parlament l-a convins că multe dintre problemele regiunii pot fi soluționate doar prin asumarea responsabilității la nivelul executiv al autonomiei. Deputatul a anunțat că în programul său va pune accent pe dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă, exodul tinerilor, dezvoltarea satelor, posibilitățile de dezvoltare ale autonomiei, precum și relațiile dintre Comrat și Chișinău. Parlamentarul a mai anunțat că, nu renunță la mandatul său parlamentar, însă, pe perioada campaniei electorale, își va suspenda activitatea în conformitate cu prevederile legale. Alegerile pentru funcția de bașcan, dar și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie 2026. Campania electorală va începe pe 16 octombrie. În prezent, regiunea găgăuză este decapitată atât la nivel legislativ, cât și executiv. Evghenia Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei, a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare pe 5 august 2025. Sentința a fost pronunțată în prima instanță în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor, aceasta fiind reținută chiar din sala de judecată. În toamna anului trecut și-a depus demisia și președintele Adunării Populare, Dmitri Constatinov, invocând motive de sănătate. O lună mai târziu, acesta a fost condamnat la 12 ani de închisoare, fiind găsit vinovat de abuz de putere și delapidare a averii străine în proporții deosebit de mari. Amintim că, până în prezent dintre partidele politice din țară și-a anunțat intenția de a participa la alegerile regionale doar PSRM. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, susține că formațiunea are candidați atât pentru adunarea populară, cât și pentru funcția executivă. În calitate de bașcan, Partidul Socialiștilor îl vede pe Grigorii Uzun, actual deputat în Parlament. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Fracțiunea parlamentară ”Alternativa” riscă să rămână fără un deputat. Fostul procuror general, Alexandru Stoianolgo, intenționează să candideze din nou pentru funcția de bașcan al autonomiei găgăuze. Deputatul, care este de origine găgăuz, declară că vrea să se implice mai activ în soluționarea în soluționarea problemelor din regiune. Totodată. el spune că, în prezent este în proces de definitivare a programului său electoral, care va fi prezentat separat.<br><br>Fostul procuror general al țării și actual deputat în Parlament, Alexandr Stoianoglo, în vârstă de 59 de ani, intenționează să-și încerce puterile pentru a obține funcția de guvernator al regiunii găgăuze pentru a treia oară. Acesta a mai candidat pentru funcția de bașcan în 2006 și în 2015, însă fără a ajunge în turul al doilea.<br><br>Alexandr Stoianolgo susține că experiența acumulată în Parlament l-a convins că multe dintre problemele regiunii pot fi soluționate doar prin asumarea responsabilității la nivelul executiv al autonomiei. Deputatul a anunțat că în programul său va pune accent pe dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă, exodul tinerilor, dezvoltarea satelor, posibilitățile de dezvoltare ale autonomiei, precum și relațiile dintre Comrat și Chișinău.<br><br>Parlamentarul a mai anunțat că, nu renunță la mandatul său parlamentar, însă, pe perioada campaniei electorale, își va suspenda activitatea în conformitate cu prevederile legale.<br><br>Alegerile pentru funcția de bașcan, dar și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie 2026. Campania electorală va începe pe 16 octombrie. În prezent, regiunea găgăuză este decapitată atât la nivel legislativ, cât și executiv. Evghenia Guțul, fosta bașcană a Găgăuziei, a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare pe 5 august 2025. Sentința a fost pronunțată în prima instanță în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor, aceasta fiind reținută chiar din sala de judecată. În toamna anului trecut și-a depus demisia și președintele Adunării Populare, Dmitri Constatinov, invocând motive de sănătate. O lună mai târziu, acesta a fost condamnat la 12 ani de închisoare, fiind găsit vinovat de abuz de putere și delapidare a averii străine în proporții deosebit de mari. Amintim că, până în prezent dintre partidele politice din țară și-a anunțat intenția de a participa la alegerile regionale doar PSRM. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, susține că formațiunea are candidați atât pentru adunarea populară, cât și pentru funcția executivă. În calitate de bașcan, Partidul Socialiștilor îl vede pe Grigorii Uzun, actual deputat în Parlament.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Susținere socială pentru Transnistria continuă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83951</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 07 Sep 2026 12:50:39 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Chișinăul a alocat peste 200 de milioane de lei, doar în prima jumătate a anului curent, pentru necesitățile medicale și sociale ale locuitorilor din stânga Nistrului. Informațiile au fost oferite de Biroul Politici de Reintegrare în contextul acuzațiilor Tiraspolului despre așa-zise blocaje din partea autorităților constituționale ale țării. Biroul Politici de Reintegrare susține că zilnic zeci de mii de locuitori din regiunea transnistreană vin pe malul drept al Nistrului pentru un loc de muncă, asistență medicală sau socială. Toate aceste cheltuieli sunt suportate de bugetul de stat al țării. VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare: &quot;Doar în prima jumătate a anului curent RM a alocat pentru susținerea locuitorilor raioanelor de est peste 100 de milioane de lei pentru asigurările medicale, compensarea medicamentelor și servicii medicale. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și alte alocații. Alte peste 42 de milioane de lei au fost alocate pentru sistemul educațional&quot;. Valeriu Chiveri promite că, această susținere va fi și mai consistentă datorită Fondului de convergență, unde se vor acumula resurse financiare provenite din mai multe surse naționale și internaționale destinate apropierii celor două maluri ale Nistrului. VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare: &quot;Dar nu este vorba doar despre cheltuielile directe ale statului. Activitatea companiilor din stânga Nistrului, care asigură locuri de muncă și venituri pentru cetățeni, se desfășoară în conformitate cu legislația și obligațiunile internaționale ale Republicii Moldova. În afara acestui cadru legal și fără susținerea politică a Moldovei, aceste companii nu-și puteau continua activitatea&quot;. Explicațiile Guvernului vin în contextul acuzațiilor administrației separatist de la Tiraspol despre un pretins plan de blocaj economic din partea Chișinăului. Astfel de acuzații au fost făcute de factorii de decizie din regiune după ce Chișinăul a impus reguli la importul de gaze naturale și a început procedura de reintegrare a mediului de afaceri regional în cel național. Astfel, până în 2030 toate mărfurile importate în regiune vor fi supuse taxelor și TVA. Procesul a început din 1 septembrie cu un șir de mărfuri care nu sunt de primă necesitate, cum ar fi țigările, băuturile alcoolice, caviarul sau blănurile. De asemenea, anterior agenții economici transnistreni au fost impuși să treacă toate procedurile vamale în conformitate cu noul Cod Vamal, ceea ce presupune că plățile aferente sunt reținute în bugetul de stat și nu mai merg în cel regional. O parte din aceste plăți vor fi redistribuite în Fondul de convergență, care va fi folosit pentru necesitățile populației din raioanele de est. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Chișinăul a alocat peste 200 de milioane de lei, doar în prima jumătate a anului curent, pentru necesitățile medicale și sociale ale locuitorilor din stânga Nistrului. Informațiile au fost oferite de Biroul Politici de Reintegrare în contextul acuzațiilor Tiraspolului despre așa-zise blocaje din partea autorităților constituționale ale țării.<br><br>Biroul Politici de Reintegrare susține că zilnic zeci de mii de locuitori din regiunea transnistreană vin pe malul drept al Nistrului pentru un loc de muncă, asistență medicală sau socială. Toate aceste cheltuieli sunt suportate de bugetul de stat al țării.<br><br>VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare: "Doar în prima jumătate a anului curent RM a alocat pentru susținerea locuitorilor raioanelor de est peste 100 de milioane de lei pentru asigurările medicale,  compensarea medicamentelor și servicii medicale. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și alte alocații. Alte peste 42 de milioane de lei au fost alocate pentru sistemul educațional".<br><br>Valeriu Chiveri promite că, această susținere va fi și mai consistentă datorită Fondului de convergență, unde se vor acumula resurse financiare provenite din mai multe surse naționale și internaționale destinate apropierii celor două maluri ale Nistrului.<br><br>VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare: "Dar nu este vorba doar despre cheltuielile directe ale statului. Activitatea companiilor din stânga Nistrului, care asigură locuri de muncă și venituri pentru cetățeni, se desfășoară în conformitate cu legislația și obligațiunile internaționale ale Republicii Moldova. În afara acestui cadru legal și fără susținerea politică a Moldovei, aceste companii nu-și puteau continua activitatea".<br><br>Explicațiile Guvernului vin în contextul acuzațiilor administrației separatist de la Tiraspol despre un pretins plan de blocaj economic din partea Chișinăului. Astfel de acuzații au fost făcute de factorii de decizie din regiune după ce Chișinăul a impus reguli la importul de gaze naturale și a început procedura de reintegrare a mediului de afaceri regional în cel național. Astfel, până în 2030 toate mărfurile importate în regiune vor fi supuse taxelor și TVA. Procesul a început din 1 septembrie cu un șir de mărfuri care nu sunt de primă necesitate, cum ar fi țigările, băuturile alcoolice, caviarul sau blănurile. De asemenea, anterior agenții economici transnistreni au fost impuși să treacă toate procedurile vamale în conformitate cu noul Cod Vamal, ceea ce presupune că plățile aferente sunt reținute în bugetul de stat și nu mai merg în cel regional. O parte din aceste plăți vor fi redistribuite în Fondul de convergență, care va fi folosit pentru necesitățile populației din raioanele de est.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Peste 3,3 milioane de alegători sunt înscriși în Registrul de stat</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83813</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 04 Sep 2026 12:32:38 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>La începutul lunii septembrie, în Registrul de stat al alegătorilor sunt înscrise peste 3,3 milioane de persoane cu drept de vot. Dintre acestea, mai mult de 2,7 milioane sunt locuitori din raioane, municipiile Chișinău și Bălți, precum și din UTA Găgăuzia. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, diferența o constituie peste 278 de mii de cetățeni care au domiciliul înregistrat în localități din stânga Nistrului, și aproape 265 de mii de alegători care nu au reședință sau au emigrat legal. Cei mai mulți alegători sunt înregistrați în municipiul Chișinău – aproape 671 de mii. Urmează Găgăuzia cu peste 129 de mii de alegători, municipiul Bălți cu aproape 99 de mii și raionul Cahul cu peste 98 de mii de alegători. La polul opus, cele mai mici circumscripții sunt raionul Basarabeasca, unde sunt mai puțin de 24 de mii de alegători, Dubăsari cu peste 29 de mii, și raioanele Dondușeni și Șoldănești cu peste 30 de mii de persoane cu drept de vot. cec.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ La începutul lunii septembrie, în Registrul de stat al alegătorilor sunt înscrise peste 3,3 milioane de persoane cu drept de vot. Dintre acestea, mai mult de 2,7 milioane sunt locuitori din raioane, municipiile Chișinău și Bălți, precum și din UTA Găgăuzia.<br><br>Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, diferența o constituie peste 278 de mii de cetățeni care au domiciliul înregistrat în localități din stânga Nistrului, și aproape 265 de mii de alegători care nu au reședință sau au emigrat legal.<br><br>Cei mai mulți alegători sunt înregistrați în municipiul Chișinău – aproape 671 de mii. Urmează Găgăuzia cu peste 129 de mii de alegători, municipiul Bălți cu aproape 99 de mii și raionul Cahul cu peste 98 de mii de alegători.<br><br>La polul opus, cele mai mici circumscripții sunt raionul Basarabeasca, unde sunt mai puțin de 24 de mii de alegători, Dubăsari cu peste 29 de mii, și raioanele Dondușeni și Șoldănești cu peste 30 de mii de persoane cu drept de vot.<br><br>cec.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Moscova intenționează să deschidă 16 secții de votare în regiunea transnistreană</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83881</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 03 Sep 2026 13:08:33 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Federația Rusă sfidează din nou independența și suveranitatea Republicii Moldova. Moscova intenționează să deschidă mai multe secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile în Duma de Stat, care vor avea loc la finele lunii. Chișinăul condamnă încălcările și anunță despre pregătirea unei note de protest. Alegerile parlamentare din Federația Rusă se vor desfășura pe 20 septembrie. Cu această ocazie, Moscova intenționează să deschidă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, în pofida interdicției din partea Chișinăului. Ministerul de Externe pregătește o notă de protest, care va fi transmisă autorităților ruse prin intermediul ambasadei. MIHAI POPȘOI, ministrul Afacerilor Externe: &quot;A fost autorizată doar secția de vot de pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse. Orice altă secție de vot deschisă fără acordul autorităților constituționale este un demers neprietenos și vom face acest lucru cunoscut, inclusiv prin nota de protest transmisă Federației Ruse&quot;. Mihai Popșoi a accentuat că, Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul său de a participa la alegerile organizate de statele ai căror cetățeni sunt. Exercitarea acestui drept trebuie însă să se desfășoare cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, autoritățile constituționale de la Chișinău au răspuns și supărărilor Tiraspolului privind impunerea taxei pe valoare adăugată și a accizelor pentru 11 categorii de mărfuri de lux și neesențiale importate de companiile din regiunea transnistreană. VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare: &quot;Este un proces de uniformizare a cadrului legal în domeniul economic, acest proces va continua în pofida protestului de la Tiraspol și vom aduce cadrul legal în domeniul economic și fiscal la uniformizare până în anul 2030&quot;. Acest proces a început pe 1 septembrie și vizează băuturile alcoolice, produsele de tutun, caziarul, parfumurile, articolele pirohtenice, blănurile, metalele și pietrele prețioase, dar și anumite mijloace de transport. În decurs de patru ani, toate produsele și mărfurile importate pentru regiunea transnistreană vor fi taxate la fel ca și cele aduse în dreapta Nistrului. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Federația Rusă sfidează din nou independența și suveranitatea Republicii Moldova. Moscova intenționează să deschidă mai multe secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile în Duma de Stat, care vor avea loc la finele lunii. Chișinăul condamnă încălcările și anunță despre pregătirea unei note de protest.<br><br>Alegerile parlamentare din Federația Rusă se vor desfășura pe 20 septembrie. Cu această ocazie, Moscova intenționează să deschidă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, în pofida interdicției din partea Chișinăului. Ministerul de Externe pregătește o notă de protest, care va fi transmisă autorităților ruse prin intermediul ambasadei.<br><br>MIHAI POPȘOI, ministrul Afacerilor Externe: "A fost autorizată doar secția de vot de pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse. Orice altă secție de vot deschisă fără acordul autorităților constituționale este un demers neprietenos și vom face acest lucru cunoscut, inclusiv prin nota de protest transmisă Federației Ruse".<br><br>Mihai Popșoi a accentuat că, Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul său de a participa la alegerile organizate de statele ai căror cetățeni sunt. Exercitarea acestui drept trebuie însă să se desfășoare cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, autoritățile constituționale de la Chișinău au răspuns și supărărilor Tiraspolului privind impunerea taxei pe valoare adăugată și a accizelor pentru 11 categorii de mărfuri de lux și neesențiale importate de companiile din regiunea transnistreană.<br><br>VALERIU CHIVERI, viceprim-ministrul pentru Reintegrare: "Este un proces de uniformizare a cadrului legal în domeniul economic, acest proces va continua în pofida protestului de la Tiraspol și vom aduce cadrul legal în domeniul economic și fiscal la uniformizare până în anul 2030".<br><br>Acest proces a început pe 1 septembrie și vizează băuturile alcoolice, produsele de tutun, caziarul, parfumurile, articolele pirohtenice, blănurile, metalele și pietrele prețioase, dar și anumite mijloace de transport. În decurs de patru ani, toate produsele și mărfurile importate pentru regiunea transnistreană vor fi taxate la fel ca și cele aduse în dreapta Nistrului.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Numărul primăriilor din Moldova se reduce de peste trei ori</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83842</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 02 Sep 2026 12:58:55 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Din aproape 900 de primării, după finalizarea procesului de amalgamare, în țară vor rămâne 292. Peste 60 la sută dintre instituții au decis să se amalgameze voluntar, iar celelalte vor fi obligate prin lege să facă acest lucru. Datele au fost prezentate de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, după încheierea primei etape a reformei dministrativ - teritorială pe 31 august curent. Autoritățile promit 4,5 miliarde de lei sub formă de stimulente pentru localitățile amalgamate. ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: „În Republica Moldova avem la moment 892 de primării. Din acestea 890 pot să inițieze și să finalizeze procesul de amalgamare voluntară. Și avem la moment 63% din primăriile de la noi din țară, mai exact 561 de primării, au decizii finală. Faptul că avem 85% din primării care au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Faptul că avem 63% din primăriile de la noi în țară care au finalizat acest proces arată foarte clar că acest proces de consolidare, de unire, de amalgamare voluntară a fost și este acceptat de aleșii locali de la noi din țară.” Astfel, Guvernul urmează să elaboreze și să consulte în luna septembrie pachetul legislativ privind noua organizare administrativ-teritorială, care ar urma să fie aprobat în această toamnă. Noua structură administrativă va intra în vigoare odată cu alegerile locale generale din 2027. Alexei Buzu dă asigurări că, după amalgamare, toate localitățile își vor păstra numele și identitatea. ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: „În final, ne așteptăm ca, după alegeri locale din 2027, să avem 292 de primării. Este o estimare preliminară, de moment, cifra poate să schimbe pentru că nu am finalizat tot procesul. Toate aceste localități, numele lor, identitatea lor va fi protejată prin lege.” Potrivit secretarului general al Guvernului, 8 dintre 10 familii care nu au acces la sistemele de apă și canalizare locuiesc în primării cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Buzu reiterează că, nivelul redus al veniturilor locale limitează capacitatea autorităților de a oferi servicii de calitate. După finalizarea procesului de unificare a primăriilor, Guvernul a prevăzut un fond de stimulente în valoare de 4,5 miliarde de lei. ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: „Vom avea în final un fond de 4 miliarde și jumătate, deci 4 miliarde 500 de milioane de lei pentru stimulente. Vorbim de trei stimulente. Stimulentul de pregătire, oferit în acest an. Stimulentul de dezvoltare, triplat de către Guvern, 3000 de lei per cap de locuitori, bani care vor merge pentru investiții, încetând cu ianuarie 2027. Și stimulentul post-amalgamare, începând cu anul 2028, în noile primării. Spre exemplu, în Ungheni, unde avem 10 primării care s-au unit, vom investi 157 milioane de lei. În Călărași, unde 14 primării s-au unit, vom investi 116 milioane de lei.” În ceea ce privește localitățile care nu s-au amalgamat voluntar, oficialul susține că primăriile vor fi obligate să facă acest lucru prin lege. Precizăm că reforma administrației publice locale prevede o reducere a primăriilor, dar și a numărului raioanelor până la 10 în loc de 32 în prezent. Datele despre reformă pot fi accesate pe site-ul primariiputernice.gov.md. Aici poate fi accesat și un simulator, care oferă informații inclusiv despre stimulentele financiare pe care le pot obține localitățile în rezultatul amalgamării. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Din aproape 900 de primării, după finalizarea procesului de amalgamare, în țară vor rămâne 292. Peste 60 la sută dintre instituții au decis să se amalgameze voluntar, iar celelalte vor fi obligate prin lege să facă acest lucru. Datele au fost prezentate de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, după încheierea primei etape a reformei dministrativ - teritorială pe 31 august curent. Autoritățile promit 4,5 miliarde de lei sub formă de stimulente pentru localitățile amalgamate.<br><br>ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: „În Republica Moldova avem la moment 892 de primării. Din acestea 890 pot să inițieze și să finalizeze procesul de amalgamare voluntară. Și avem la moment 63% din primăriile de la noi din țară, mai exact 561 de primării, au decizii finală. Faptul că avem 85% din primării care au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Faptul că avem 63% din primăriile de la noi în țară care au finalizat acest proces arată foarte clar că acest proces de consolidare, de unire, de amalgamare voluntară a fost și este acceptat de aleșii locali de la noi din țară.”<br><br>Astfel, Guvernul urmează să elaboreze și să consulte în luna septembrie pachetul legislativ privind noua organizare administrativ-teritorială, care ar urma să fie aprobat în această toamnă. Noua structură administrativă va intra în vigoare odată cu alegerile locale generale din 2027. Alexei Buzu dă asigurări că, după amalgamare, toate localitățile își vor păstra numele și identitatea.<br><br>ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: „În final, ne așteptăm ca, după alegeri locale din 2027, să avem 292 de primării. Este o estimare preliminară, de moment, cifra poate să schimbe pentru că nu am finalizat tot procesul. Toate aceste localități, numele lor, identitatea lor va fi protejată prin lege.”<br><br>Potrivit secretarului general al Guvernului, 8 dintre 10 familii care nu au acces la sistemele de apă și canalizare locuiesc în primării cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Buzu reiterează că, nivelul redus al veniturilor locale limitează capacitatea autorităților de a oferi servicii de calitate. După finalizarea procesului de unificare a primăriilor,  Guvernul a prevăzut un fond de stimulente în valoare de 4,5 miliarde de lei.<br><br>ALEXEI BUZU, secretar general al Guvernului: „Vom avea în final un fond de 4 miliarde și jumătate, deci 4 miliarde 500 de milioane de lei pentru stimulente. Vorbim de trei stimulente. Stimulentul de pregătire, oferit în acest an. Stimulentul de dezvoltare, triplat de către Guvern, 3000 de lei per cap de locuitori, bani care vor merge pentru investiții, încetând cu ianuarie 2027. Și stimulentul post-amalgamare, începând cu anul 2028, în noile primării. Spre exemplu, în Ungheni, unde avem 10 primării care s-au unit, vom investi 157 milioane de lei. În Călărași, unde 14 primării s-au unit, vom investi 116 milioane de lei.”<br><br>În ceea ce privește localitățile care nu s-au amalgamat voluntar, oficialul susține că primăriile vor fi obligate să facă acest lucru prin lege. <br><br>Precizăm că reforma administrației publice locale prevede o reducere a primăriilor, dar și a numărului raioanelor până la 10 în loc de 32 în prezent. Datele despre reformă pot fi accesate pe site-ul  primariiputernice.gov.md. Aici poate fi accesat și un simulator, care oferă informații inclusiv despre stimulentele financiare pe care le pot obține localitățile în rezultatul amalgamării.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Christopher Smith a preluat conducerea Misiunii OSCE</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83773</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 31 Aug 2026 12:31:27 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Diplomatul american Christopher Smith a preluat luni mandatul de șef al Misiunii OSCE în Moldova. El va exercita și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare transnistreană. Noul șef al Misiunii OSCE a subliniat că va continua eforturile Misiunii pentru consolidarea încrederii și cooperarea practică între cele două maluri ale Nistrului. „Aștept cu interes să colaborez îndeaproape cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți în formatul „5+2”, pentru a sprijini un dialog constructiv și a avansa eforturile către o soluționare cuprinzătoare și pașnică a conflictului transnistrean” a declarat Christopher Smith. Anterior, diplomatul american a ocupat funcția de asistent adjunct al secretarului de stat al SUA în cadrul Biroului pentru afaceri europene și eurasiatice. În perioada 2022–2023, a fost adjunct al șefului misiunii la ambasada SUA din Kiev. Christopher Smith a mai activat în Georgia, Turcia, Afganistan, Cipru și Armenia și a deținut funcții de conducere la Departamentul de Stat și la Consiliul Național de Securitate al SUA. Diplomatul îi succede ambasadoarei Kelly Keiderling, care și-a încheiat mandatul în septembrie 2025. Misiunea a fost condusă interimar de Izabela Sylwia Hartmann. Potrivit OSCE, prioritatea misiunii este obținerea unei reglementări politice durabile a conflictului transnistrean. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Diplomatul american Christopher Smith a preluat luni mandatul de șef al Misiunii OSCE în Moldova. El va exercita și funcția de mediator al OSCE în procesul de reglementare transnistreană.<br><br>Noul șef al Misiunii OSCE a subliniat că va continua eforturile Misiunii pentru consolidarea încrederii și cooperarea practică între cele două maluri ale Nistrului. <br><br>„Aștept cu interes să colaborez îndeaproape cu autoritățile de la Chișinău și Tiraspol, precum și cu ceilalți participanți în formatul „5+2”, pentru a sprijini un dialog constructiv și a avansa eforturile către o soluționare cuprinzătoare și pașnică a conflictului transnistrean” a declarat Christopher Smith.<br><br>Anterior, diplomatul american a ocupat funcția de asistent adjunct al secretarului de stat al SUA în cadrul Biroului pentru afaceri europene și eurasiatice. În perioada 2022–2023, a fost adjunct al șefului misiunii la ambasada SUA din Kiev. Christopher Smith a mai activat în Georgia, Turcia, Afganistan, Cipru și Armenia și a deținut funcții de conducere la Departamentul de Stat și la Consiliul Național de Securitate al SUA.<br><br>Diplomatul îi succede ambasadoarei Kelly Keiderling, care și-a încheiat mandatul în septembrie 2025. Misiunea a fost condusă interimar de Izabela Sylwia Hartmann. Potrivit OSCE, prioritatea misiunii este obținerea unei reglementări politice durabile a conflictului transnistrean.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Autonomia găgăuză intră în perioada electorală</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83745</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 28 Aug 2026 17:31:46 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Autonomia găgăuză intră, de astăzi, în perioada electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară regională. Scurtinul se va desfășura pe 15 noiembrie, la un an de când a expirat mandatul ultimei legislaturi. Unele forțe politice din țară deja și-au anunțat intenția de participare la exercițiul electoral. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în perioada electorală pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei vor fi constituite organele electorale inferioare și secțiile de votare, vor fi recepționate și examinate documentele în vederea înregistrării candidaților pentru funcția de deputat în legislativul regional. De asemenea, vor fi actualizate listele electorale și vor fi desfășurate activități de informare a alegătorilor și de instruire a funcționarilor electorali. Etapele ulterioare vor viza organizarea votării și totalizarea rezultatelor alegerilor. Potrivit prevederilor legale, campania electorală în cadrul alegerilor va începe la 16 octombrie 2026. Unele partide politice s-au anunțat deja pregătite pentru participarea la scrutin. IGOR DODON, președintele PSRM: &quot;Socialiștii au candidați pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei în toate cele 35 de circumscripții. Avem un candidat și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Este Grigorie Uzun, care a participat de trei ori în alegeri și practic a câștigat&quot;. Am întrebat și celelalte formațiuni parlamentare dacă vor participa la alegerile din autonomia găgăuză. Președinta Partidului Comuniștilor, Diana Caraman a declarat că, formațiunea se va convoca într-o adunare specială unde va decide dacă va merge sau nu în alegeri. Celelalte patru partide nu ne-a răspuns la solicitări până la momentul difuzării știrii. În același timp, socialiștii anunță că au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care au cerut declararea neconstituționalității modificărilor Codului Electoral, prin care candidații pentru funcția de bașcan sunt obligați să cunoască limba română. Potrivit semnatarilor, această prevedere ar limita dreptul de a fi ales și ar contraveni Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește condițiile față de candidații pentru funcția de bașcan și prevede cunoașterea limbii găgăuze, dar nu și a limbii române. Amintim că, data pentru alegerile guvernatorului regiunii găgăuze încă nu a fost stabilită. Ea a devenit vacantă după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul, fostă bașcană condamnată pentru finanțare ilegală a partidului Șor, scos în afara legii. Cât ține de Adunarea Populară, mandatul acesteia a expirat pe 15 noiembrie 2025. Organizarea noilor alegeri a fost amânată în repetate rânduri din cauza unor dispute dintre autoritățile locale și cele centrale privind formarea organului electoral local. Între timp, președintele Adunării Populare, Dmitrii Constantinov, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, fiind găsit vinovat de abuz de putere și delapidare, cu un prejudiciu de peste 46 de milioane de lei. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Autonomia găgăuză intră, de astăzi, în perioada electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară regională. Scurtinul se va desfășura pe 15 noiembrie, la un an de când a expirat mandatul ultimei legislaturi. Unele forțe politice din țară deja și-au anunțat intenția de participare la exercițiul electoral.<br><br>Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în perioada electorală pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei vor fi constituite organele electorale inferioare și secțiile de votare, vor fi recepționate și examinate documentele în vederea înregistrării candidaților pentru funcția de deputat în legislativul regional. De asemenea, vor fi actualizate listele electorale și vor fi desfășurate activități de informare a alegătorilor și de instruire a funcționarilor electorali. Etapele ulterioare vor viza organizarea votării și totalizarea rezultatelor alegerilor. Potrivit prevederilor legale, campania electorală în cadrul alegerilor va începe la 16 octombrie 2026. Unele partide politice s-au anunțat deja pregătite pentru participarea la scrutin.<br><br>IGOR DODON, președintele PSRM: "Socialiștii au candidați pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei în toate cele 35 de circumscripții. Avem un candidat și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Este Grigorie Uzun, care a participat de trei ori în alegeri și practic a câștigat".<br><br>Am întrebat și celelalte formațiuni parlamentare dacă vor participa la alegerile din autonomia găgăuză. Președinta Partidului Comuniștilor, Diana Caraman a declarat că, formațiunea se va convoca într-o adunare specială unde va decide dacă va merge sau nu în alegeri. Celelalte patru partide nu ne-a răspuns la solicitări până la momentul difuzării știrii. <br><br>În același timp, socialiștii anunță că au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care au cerut declararea neconstituționalității modificărilor Codului Electoral, prin care candidații pentru funcția de bașcan sunt obligați să cunoască limba română. Potrivit semnatarilor, această prevedere ar limita dreptul de a fi ales și ar contraveni Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește condițiile față de candidații pentru funcția de bașcan și prevede cunoașterea limbii găgăuze, dar nu și a limbii române. Amintim că, data pentru alegerile guvernatorului regiunii găgăuze încă nu a fost stabilită. Ea a devenit vacantă după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul, fostă bașcană condamnată pentru finanțare ilegală a partidului Șor, scos în afara legii. Cât ține de Adunarea Populară, mandatul acesteia a expirat pe 15 noiembrie 2025. Organizarea noilor alegeri a fost amânată în repetate rânduri din cauza unor dispute dintre autoritățile locale și cele centrale privind formarea organului electoral local. Între timp, președintele Adunării Populare, Dmitrii Constantinov, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, fiind găsit vinovat de abuz de putere și delapidare, cu un prejudiciu de peste 46 de milioane de lei.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Năsui și Osmochescu, oficial miniștri</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83730</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 28 Aug 2026 13:16:56 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Claudiu Năsui și Eugeniu Osmochescu și-au început oficial mandatele în Guvernul Tofan. Cei doi au depus jurământul de învestire la Președinție, în prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului Vasile Tofan. Năsui preia portofoliul Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar Osmochescu vine în fruntea ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Ambii spun că integrarea europeană va rămâne prioritatea zero în noul lor mandat. Potrivit premierului Vasile Tofan, nominalizarea celor doi miniștri reflectă obiectivul Guvernului: „economie europeană și stat eficient”. Claudiu Năsui trebuie să reducă birocrația și să creeze condiții pentru investiții. VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova: „Avem nevoie de o economie care crește mai repede. Avem nevoie de mai multe investiții, de companii care pot concura și exporta, și de schimbări curajoase acolo unde lucrurile pot funcționa mai bine. Trebuie să reducem risipa, birocrația și procesele care consumă timp și bani.” Noul ministru promite să integreze economia moldovenească în circuitele europene și să eficientizeze relația dintre antreprenor și stat. CLAUDIU NĂSUI, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Prioritatea zero este integrarea europeană și integrarea economiei Moldovei în toate circuitele și fluxurile internaționale economice. Sunt lucruri extraordinare în Moldova și v-o spun ca persoană care am observat Moldova din afară. Sunt lucruri care multe alte țări, inclusiv România, au de învățat. Inclusiv pe partea de digitalizare sunteți foarte dezvoltați aici. Și sunt unele lucuri la care sper ca eu să pot ajuta și anume pe partea aceasta de debirocratizare, de simplificare și ușurare a antreprenoriatului, fiindcă în orice economie sănătoasă, antreprenoriatul este motorul.” În agricultură, premierul Vasile Tofan mizează pe experiența lui Eugeniu Osmochescu în instituțiile financiare internaționale. Șeful Executivului este convins că noul ministru va reuși să atragă mai multe fonduri pentru agricultură și să asigure utilizarea lor cât mai eficientă. Și pentru șeful de la Agricultură, Eugeniu Osmochescu, integrarea europeană rămâne prioritatea zero. Ministrul promite și o agricultură mai inteligentă și mai adaptată schimbărilor climatice. EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „În cadrul ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai mare volum de Aqui comunitar care trebuie să fie transpus. Circa 33% dintre toate directivele și reglementările UE se află în autoritatea ministerului Agriculturii. O treime din ceea ce face statul este la ministerul Agriculturii. Deci, prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană. A doua prioritate este regândirea abordărilor în agricultură, vorbim despre o agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climaterice pe care le avem în Republica Moldova.” Amintim că funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare a rămas vacantă la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan. Radu Musteață, numit ministru, și-a depus mandatul după ce în presă au apărut mai multe informații despre calitatea sa de membru al Partidului Democrat, formațiune considerată vinovată de capturarea statului. Eugen Osmochescu a condus până în prezent ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar Claudiu Năsui a fost deputat în Parlamentul de la București, având și experiență în funcția de ministru al Economiei în România. Acesta a primit recent cetățenia Republicii Moldova. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Claudiu Năsui și Eugeniu Osmochescu și-au început oficial mandatele în Guvernul Tofan. Cei doi au depus jurământul de învestire la Președinție, în prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului Vasile Tofan. Năsui preia portofoliul Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar Osmochescu vine în fruntea ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Ambii spun că integrarea europeană va rămâne prioritatea zero în noul lor mandat.<br><br>Potrivit premierului Vasile Tofan, nominalizarea celor doi miniștri reflectă obiectivul Guvernului: „economie europeană și stat eficient”. Claudiu Năsui trebuie să reducă birocrația și să creeze condiții pentru investiții.<br><br>VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova: „Avem nevoie de o economie care crește mai repede. Avem nevoie de mai multe investiții, de companii care pot concura și exporta, și de schimbări curajoase acolo unde lucrurile pot funcționa mai bine. Trebuie să reducem risipa, birocrația și procesele care consumă timp și bani.”<br><br>Noul ministru promite să integreze economia moldovenească în circuitele europene și să eficientizeze relația dintre antreprenor și stat.<br><br>CLAUDIU NĂSUI, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării: „Prioritatea zero este integrarea europeană și integrarea economiei Moldovei în toate circuitele și fluxurile internaționale economice. Sunt lucruri extraordinare în Moldova și v-o spun ca persoană care am observat Moldova din afară. Sunt lucruri care multe alte țări, inclusiv România, au de învățat. Inclusiv pe partea de digitalizare sunteți foarte dezvoltați aici. Și sunt unele lucuri la care sper ca eu să pot ajuta și anume pe partea aceasta de debirocratizare, de simplificare și ușurare a antreprenoriatului, fiindcă în orice economie sănătoasă, antreprenoriatul este motorul.”<br><br>În agricultură, premierul Vasile Tofan mizează pe experiența lui Eugeniu Osmochescu în instituțiile financiare internaționale. Șeful Executivului este convins că noul ministru va reuși să atragă mai multe fonduri pentru agricultură și să asigure utilizarea lor cât mai eficientă. Și pentru șeful de la Agricultură, Eugeniu Osmochescu, integrarea europeană rămâne prioritatea zero. Ministrul promite și o agricultură mai inteligentă și mai adaptată schimbărilor climatice.<br><br>EUGENIU OSMOCHESCU, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „În cadrul ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai mare volum de Aqui comunitar care trebuie să fie transpus. Circa 33% dintre toate directivele și reglementările UE se află în autoritatea ministerului Agriculturii. O treime din ceea ce face statul este la ministerul Agriculturii. Deci, prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană. A doua prioritate este regândirea abordărilor în agricultură, vorbim despre o agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climaterice pe care le avem în Republica Moldova.”<br><br>Amintim că funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare a rămas vacantă la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan. Radu Musteață, numit ministru, și-a depus mandatul după ce în presă au apărut mai multe informații despre calitatea sa de membru al Partidului Democrat, formațiune considerată vinovată de capturarea statului. Eugen Osmochescu a condus până în prezent ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, iar Claudiu Năsui a fost deputat în Parlamentul de la București, având și experiență în funcția de ministru al Economiei în România. Acesta a primit recent cetățenia Republicii Moldova.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item></channel></rss>