<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss xmlns:yandex="http://news.yandex.ru" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" xmlns:turbo="http://turbo.yandex.ru" version="2.0">
<channel>
<title>Externe - ExclusivTV.md</title>
<link>https://exclusivtv.md/</link>
<language>ru</language>
<description>Externe - ExclusivTV.md</description>
<yandex:logo>https://exclusivtv.md/yandexlogo.png</yandex:logo>
<yandex:logo type="square">https://exclusivtv.md/yandexsquarelogo.png</yandex:logo>
<generator>DataLife Engine</generator><item turbo="true">
<title>OMS anunță primul studiu clinic al unui medicament împotriva Ebola</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83110</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 25 Jul 2026 11:43:44 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat primul studiu clinic care testează eficacitatea unui tratament antiviral împotriva tulpinii Bundibugyo a virusului Ebola, responsabilă de actuala epidemie din Republica Democrată Congo. Specialiștii speră că medicamentul ar putea preveni dezvoltarea bolii la persoanele expuse virusului. Studiul, denumit EBO-PEP, analizează eficiența profilaxiei post-expunere cu antiviralul experimental Obeldesivir, un medicament administrat oral, dezvoltat de compania americană Gilead Sciences. Tratamentul este destinat persoanelor care au intrat în contact direct cu pacienți confirmați cu tulpina Bundibugyo. În testele de laborator, medicamentul a arătat rezultate promițătoare împotriva virusurilor din familia filovirusurilor, care provoacă febre hemoragice severe. În prezent, nu există un vaccin sau un tratament autorizat pentru tulpina Bundibugyo. Potrivit autorităților sanitare din Republica Democrată Congo, epidemia a infectat oficial peste 1.960 de persoane și a provocat mai mult de 700 de decese. realitatea.net</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat primul studiu clinic care testează eficacitatea unui tratament antiviral împotriva tulpinii Bundibugyo a virusului Ebola, responsabilă de actuala epidemie din Republica Democrată Congo. Specialiștii speră că medicamentul ar putea preveni dezvoltarea bolii la persoanele expuse virusului.<br><br>Studiul, denumit EBO-PEP, analizează eficiența profilaxiei post-expunere cu antiviralul experimental Obeldesivir, un medicament administrat oral, dezvoltat de compania americană Gilead Sciences.<br><br>Tratamentul este destinat persoanelor care au intrat în contact direct cu pacienți confirmați cu tulpina Bundibugyo. În testele de laborator, medicamentul a arătat rezultate promițătoare împotriva virusurilor din familia filovirusurilor, care provoacă febre hemoragice severe.<br><br>În prezent, nu există un vaccin sau un tratament autorizat pentru tulpina Bundibugyo. Potrivit autorităților sanitare din Republica Democrată Congo, epidemia a infectat oficial peste 1.960 de persoane și a provocat mai mult de 700 de decese.<br><br>realitatea.net ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Un cetățean moldovean, condamnat pentru spionaj în Rusia</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83346</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 13:41:08 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Un cetățean al Republicii Moldova își va petrece următorii 13 ani într-o colonie cu regim strict din Federația Rusă. Acesta a fost condamnat pentru spionaj, iar verdictul a fost confirmat de Curtea de Apel din Moscova. Autoritățile de la Chișinău își reiterează mesajul către moldovenii, care aleg să călătorească în această țară, să fie atente, sau să evite teritoriul rus, pentru a nu fi supuși unor tratamente degradante. Presa rusă scrie că, moldoveanul condamnat se numește Evgheni Cijen și are 26 de ani. Aceasta a fost găsit vinovat de spionaj, iar decizia a fost menținută de Prima Curte de Apel din Moscova, transmite publicația Mediazona. Tânărul moldovean se află în arest încă din 28 noiembrie 2024. Autoritățile ruse nu au făcut publice detaliile acuzațiilor care i-au fost aduse. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise, iar după decizia instanței de apel, nici Evgheni Cijen și nici avocații săi nu au făcut declarații. Totodată, autoritățile reiterează alerta de călătorie în Federația Rusă. Cetățenii moldoveni sunt îndemnați să evite călătoriile neesențiale în Federația Rusă și Belarus, pentru că pot fi supuși unor controale riguroase la frontiere. TATIANA BARAC, purtătoarea de cuvânt a MAE: „Acestea pot include verificări și interogatorii extinse, reținerea temporară a documentelor de călătorie, examinarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice, prelevarea datelor biometrice, precum și refuzul intrării pe teritoriul Federației Ruse, fără explicații suficiente.” De asemenea, ministerul de Externe avertizează că moldovenii reținuți sau aflați în situații vulnerabile în Federația Rusă pot fi constrânși să semneze contracte de înrolare în armata rusă. Potrivit instituției, riscul este mai mare în cazul persoanelor care au și cetățenie rusă sau sunt considerate cetățeni ruși de autoritățile de la Moscova. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, susține că relația Republicii Moldova cu Federația Rusă rămâne în continuare complicată. MIHAI POPȘOI, ministrul Afacerilor Externe: „Noi avem o relație complicată cu Federația Rusă, dar așa cum am comunicat în contextul acestor situații, Republica Moldova mereu are o abordare corectă, bazată pe dreptul internațional și bazată pe elementul reciprocității. Noi ne-am dori să nu existe situații în care inclusiv cetățenii noștri sau chiar diplomații noștri, sunt ținuți cu orele la frontiera Federației Ruse, pentru că avem relații diplomatice, avem o comunitate de cetățeni în Federația Rusă și trebuie să le prestăm servicii consulare, trebuie să avem grijă de cetățenii noștri oriunde nu s-ar afla ei.” Ministerul de Externe anunță că monitorizează permanent evoluția situației și va actualiza recomandările de călătorie în funcție de evoluțiile din teren. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Un cetățean al Republicii Moldova își va petrece următorii 13 ani într-o colonie cu regim strict din Federația Rusă. Acesta a fost condamnat pentru spionaj, iar verdictul a fost confirmat de Curtea de Apel din Moscova. Autoritățile de la Chișinău își reiterează mesajul către moldovenii, care aleg să călătorească în această țară, să fie atente, sau să evite teritoriul rus, pentru a nu fi supuși unor tratamente degradante. <br><br>Presa rusă scrie că, moldoveanul condamnat se numește Evgheni Cijen și are 26 de ani. Aceasta a fost găsit vinovat de spionaj, iar decizia a fost menținută de Prima Curte de Apel din Moscova, transmite publicația Mediazona. Tânărul moldovean se află în arest încă din 28 noiembrie 2024. Autoritățile ruse nu au făcut publice detaliile acuzațiilor care i-au fost aduse. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise, iar după decizia instanței de apel, nici Evgheni Cijen și nici avocații săi nu au făcut declarații. <br><br>Totodată, autoritățile reiterează alerta de călătorie în Federația Rusă. Cetățenii moldoveni sunt îndemnați să evite călătoriile neesențiale în Federația Rusă și Belarus, pentru că pot fi supuși unor controale riguroase la  frontiere.<br><br>TATIANA BARAC, purtătoarea de cuvânt a MAE: „Acestea pot include verificări și interogatorii extinse, reținerea temporară a documentelor de călătorie, examinarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive electronice, prelevarea datelor biometrice, precum și refuzul intrării pe teritoriul Federației Ruse, fără explicații suficiente.”<br><br>De asemenea, ministerul de Externe avertizează că moldovenii reținuți sau aflați în situații vulnerabile în Federația Rusă pot fi constrânși să semneze contracte de înrolare în armata rusă. Potrivit instituției, riscul este mai mare în cazul persoanelor care au și cetățenie rusă sau sunt considerate cetățeni ruși de autoritățile de la Moscova. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, susține că relația Republicii Moldova cu Federația Rusă rămâne în continuare complicată.<br><br>MIHAI POPȘOI, ministrul Afacerilor Externe: „Noi avem o relație complicată cu Federația Rusă, dar așa cum am comunicat în contextul acestor situații, Republica Moldova mereu are o abordare corectă, bazată pe dreptul internațional și bazată pe elementul reciprocității. Noi ne-am dori să nu existe situații în care inclusiv cetățenii noștri sau chiar diplomații noștri, sunt ținuți cu orele la frontiera Federației Ruse, pentru că avem relații diplomatice, avem o comunitate de cetățeni în Federația Rusă și trebuie să le prestăm servicii consulare, trebuie să avem grijă de cetățenii noștri oriunde nu s-ar afla ei.”<br><br>Ministerul de Externe anunță că monitorizează permanent evoluția situației și va actualiza recomandările de călătorie în funcție de evoluțiile din teren.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Apple planifică să ofere în chirie iPhone-uri</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83306</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 09:35:47 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Potrivit Bloomberg, compania pregătește lansarea programului de leasing „Apple Upgrade”, care este programată pentru data de 28 iulie. Programul se va aplica majorității modelelor de smartphone-uri, precum și dispozitivelor Mac, iPad și Apple Watch, care vor putea fi achiziționate pe o perioadă de 2-3 ani. Serviciul va funcționa pe baza unui abonament, oferind posibilitatea de a achita în avans costul dispozitivului și de a-l păstra. Partenerul financiar al programului, care va fi lansat inițial „cel puțin în SUA”, va fi Klarna Group, ale cărui acțiuni au înregistrat deja o creștere de 11% pe fondul acestor informații. De asemenea, se menționează că Apple intenționează să-și poziționeze noul mod de a genera venituri ca o oportunitate de a reduce valoarea plăților pentru consumatori. Programul este lansat la câteva săptămâni după ce compania a anunțat o creștere semnificativă a prețurilor pentru o serie de dispozitive produse, printre care laptopuri, tablete și dispozitive pentru uz casnic, ca urmare a deficitului de cipuri de memorie. Deocamdată nu se știe dacă acest program se va extinde și în alte țări din lume, inclusiv în Moldova. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Potrivit Bloomberg, compania pregătește lansarea programului de leasing „Apple Upgrade”, care este programată pentru data de 28 iulie. Programul se va aplica majorității modelelor de smartphone-uri, precum și dispozitivelor Mac, iPad și Apple Watch, care vor putea fi achiziționate pe o perioadă de 2-3 ani. Serviciul va funcționa pe baza unui abonament, oferind posibilitatea de a achita în avans costul dispozitivului și de a-l păstra.<br><br>Partenerul financiar al programului, care va fi lansat inițial „cel puțin în SUA”, va fi Klarna Group, ale cărui acțiuni au înregistrat deja o creștere de 11% pe fondul acestor informații. De asemenea, se menționează că Apple intenționează să-și poziționeze noul mod de a genera venituri ca o oportunitate de a reduce valoarea plăților pentru consumatori. <br><br>Programul este lansat la câteva săptămâni după ce compania a anunțat o creștere semnificativă a prețurilor pentru o serie de dispozitive produse, printre care laptopuri, tablete și dispozitive pentru uz casnic, ca urmare a deficitului de cipuri de memorie. Deocamdată nu se știe dacă acest program se va extinde și în alte țări din lume, inclusiv în Moldova.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Ungaria blochează deschiderea unor noi clustere de negocieri UE pentru Moldova</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83330</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 17:52:18 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Ungaria ar fi blocat pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. Informația a fost publicată de presa de la Chișinău, cu referire la surse din Bruxelles. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu cunoaște detalii la acest subiect și va veni cu mai multe informații ulterior. În același timp, Biroul pentru Integrare Europeană a declarat că Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor, iar următoarele discuții sunt planificate în septembrie. Potrivit unor surse de la Bruxelles, subiectul privind deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei ar fi fost discutat la reuniunea Grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere din 22 iulie. Partea ungară ar fi refuzat să aprobe rezultatele screeningului pe cele două clustere, iar o nouă încercare este programată pentru 1 septembrie, scrie ipn. Astfel, ar fi a doua încercare eșuată într-un interval de o săptămână, subiectul fiind discutat și pe 17 iulie, dar statele membre nu au ajuns atunci la un acord, mai scrie sursa citată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a putut spune mai multe detalii despre acest subiect. Nici Biroul pentru Integrare Europeană nu ne-a oferit mai multe detalii despre decizia Ungariei, dar a confirmat pentru Exclusiv TV că, o discuție pe subiect urmează în luna septembrie, Chișinăul fiind pregătit din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri. „Deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări și decizii între instituțiile europene și toate cele 27 de state membre. Discuțiile privind clusterele rămase sunt deja în desfășurare și vor continua în luna septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene....Suntem în contact permanent cu Președinția irlandeză a Consiliului UE și cu statele membre și avem încredere că deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare. Parcursul european al Republicii Moldova continuă cu sprijinul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene”, - se arată în declarația instituției. Clusterul 2 cuprinde capitolele legate de „Piața internă”, iar clusterul 3 se referă la „Competitivitate și creștere incluzivă”, ambele fiind legate de integrarea economică. Amintim că, până în prezent, Uniunea Europeană a deschis cu țara noastră negocieri pe clusterul 1 - „Valori fundamentale” și clusterul 6 - „Relații externe”. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Ungaria ar fi blocat pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană. Informația a fost publicată de presa de la Chișinău, cu referire la surse din Bruxelles. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că nu cunoaște detalii la acest subiect și va veni cu mai multe informații ulterior. În același timp, Biroul pentru Integrare Europeană a declarat că Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor clusterelor, iar următoarele discuții sunt planificate în septembrie.<br><br>Potrivit unor surse de la Bruxelles, subiectul privind deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei ar fi fost discutat la reuniunea Grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere din 22 iulie. Partea ungară ar fi refuzat să aprobe rezultatele screeningului pe cele două clustere, iar o nouă încercare este programată pentru 1 septembrie, scrie ipn. Astfel, ar fi a doua încercare eșuată într-un interval de o săptămână, subiectul fiind discutat și pe 17 iulie, dar statele membre nu au ajuns atunci la un acord, mai scrie sursa citată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a putut spune mai multe detalii despre acest subiect.<br><br>Nici Biroul pentru Integrare Europeană nu ne-a oferit mai multe detalii despre decizia Ungariei, dar a confirmat pentru Exclusiv TV că, o discuție pe subiect urmează în luna septembrie, Chișinăul fiind pregătit din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri. <br><br>„Deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări și decizii între instituțiile europene și toate cele 27 de state membre. Discuțiile privind clusterele rămase sunt deja în desfășurare și vor continua în luna septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene....Suntem în contact permanent cu Președinția irlandeză a Consiliului UE și cu statele membre și avem încredere că deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare. Parcursul european al Republicii Moldova continuă cu sprijinul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene”, - se arată în declarația instituției.<br><br>Clusterul 2 cuprinde capitolele legate de „Piața internă”, iar clusterul 3 se referă la „Competitivitate și creștere incluzivă”, ambele fiind legate de integrarea economică. Amintim că, până în prezent, Uniunea Europeană a deschis cu țara noastră negocieri pe clusterul 1 - „Valori fundamentale” și clusterul 6 - „Relații externe”.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>ONU: o treime din populație nu are acces la alimentație sănătoasă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83166</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 10:39:54 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Aproape o treime din populația lumii – adică trei miliarde de oameni – nu își poate permite o alimentație sănătoasă, deoarece costul acesteia a crescut brusc în ultimii ani. Acest lucru a fost afirmat de Maxim Torero Cullen, economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Conform datelor ONU, în ultimii cinci ani, costul unei alimentații sănătoase la nivel mondial a crescut cu 25%, depășind pragul sărăciei extreme (definit ca un venit mai mic de 3,00 dolari sau 2,62 euro pe zi). „În consecință, 2,69 miliarde de oameni, adică aproape unul din trei locuitori ai planetei, încă nu își pot permite o alimentație sănătoasă”, a declarat Maximo Torero Cullen. Potrivit acestuia, în prezent, costul unei alimentații sănătoase, care să satisfacă pe deplin nevoile organismului de substanțe nutritive, se ridică în medie la 4,28 dolari pe persoană pe zi, ținând cont de diferențele dintre costul vieții din diferite țări. Această sumă este mai mare decât pragul sărăciei extreme — standardul internațional de măsurare a sărăciei absolute, stabilit la 3 dolari (2,62 euro) pe persoană pe zi. Alimentele de bază pe care oamenii le consumă zilnic, cum ar fi cerealele și legumele rădăcinoase, acoperă cea mai mare parte a necesarului zilnic de calorii al organismului, dar reprezintă doar 13% din costul unei alimentații sănătoase. „Pentru comparație: fructele și legumele reprezintă doar 5% din calorii, dar 16% din cost. Adică sunt semnificativ mai scumpe decât cerealele. Iar produsele de origine animală reprezintă aproape 30% din costul total”, a remarcat Torero. Prin urmare, principala sarcină, potrivit acestuia, este aceea de a face produsele bogate în substanțe nutritive mai accesibile din punct de vedere al prețului. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alimentația nesănătoasă este unul dintre factorii-cheie ai poverii globale a bolilor, în primul rând a bolilor neinfecțioase, precum bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Aproape o treime din populația lumii – adică trei miliarde de oameni – nu își poate permite o alimentație sănătoasă, deoarece costul acesteia a crescut brusc în ultimii ani. Acest lucru a fost afirmat de Maxim Torero Cullen, economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).<br><br>Conform datelor ONU, în ultimii cinci ani, costul unei alimentații sănătoase la nivel mondial a crescut cu 25%, depășind pragul sărăciei extreme (definit ca un venit mai mic de 3,00 dolari sau 2,62 euro pe zi). <br><br>„În consecință, 2,69 miliarde de oameni, adică aproape unul din trei locuitori ai planetei, încă nu își pot permite o alimentație sănătoasă”, a declarat Maximo Torero Cullen. <br><br>Potrivit acestuia, în prezent, costul unei alimentații sănătoase, care să satisfacă pe deplin nevoile organismului de substanțe nutritive, se ridică în medie la 4,28 dolari pe persoană pe zi, ținând cont de diferențele dintre costul vieții din diferite țări. Această sumă este mai mare decât pragul sărăciei extreme — standardul internațional de măsurare a sărăciei absolute, stabilit la 3 dolari (2,62 euro) pe persoană pe zi.<br><br>Alimentele de bază pe care oamenii le consumă zilnic, cum ar fi cerealele și legumele rădăcinoase, acoperă cea mai mare parte a necesarului zilnic de calorii al organismului, dar reprezintă doar 13% din costul unei alimentații sănătoase. <br><br>„Pentru comparație: fructele și legumele reprezintă doar 5% din calorii, dar 16% din cost. Adică sunt semnificativ mai scumpe decât cerealele. Iar produsele de origine animală reprezintă aproape 30% din costul total”, a remarcat Torero. <br><br>Prin urmare, principala sarcină, potrivit acestuia, este aceea de a face produsele bogate în substanțe nutritive mai accesibile din punct de vedere al prețului. <br><br>Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alimentația nesănătoasă este unul dintre factorii-cheie ai poverii globale a bolilor, în primul rând a bolilor neinfecțioase, precum bolile cardiovasculare, diabetul și cancerul.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Europa de Est - lider în ceea ce privește numărul de milionari</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83000</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 11:48:11 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Europa de Est s-a dovedit a fi regiunea în care, în 2025, numărul milionarilor în dolari a crescut cel mai rapid. Lituania a ocupat primul loc, urmată de Turcia, Letonia, Ungaria și Irlanda. Aceste informații sunt prezentate în studiul anual „Global Wealth Report 2025” al băncii elvețiene UBS. În total, în ultimul an, la nivel mondial au apărut aproape 1 milion de noi milionari în dolari. Aceasta înseamnă peste 2.600 de persoane pe zi sau aproape două pe minut, potrivit Euronews. Deși țările din Europa de Est au înregistrat cele mai mari rate de creștere, Statele Unite rămân liderul absolut. Pe parcursul unui an, numărul persoanelor cu o avere de peste 1 milion de dolari a crescut acolo cu peste 441 mii de persoane — ceea ce reprezintă aproape jumătate din creșterea globală. Lituania a ocupat primul loc în clasamentul mondial al ritmului de creștere: numărul milionarilor în dolari din țară a crescut cu 8%, adică cu 921 de persoane. Pe locul al doilea s-a situat Turcia, cu o creștere de 6,4% și 5.600 de noi milionari. Urmează Letonia (+5,7%), Ungaria (+5,3%) și Irlanda (+5,2%). Polonia și Grecia s-au numărat, de asemenea, printre țările cu cele mai mari ritmuri de creștere. Conform estimărilor UBS, în prezent peste 40% din totalul milionarilor în dolari din lume locuiesc în SUA — aproximativ 23,6 milioane de persoane. Țările din Europa de Vest reprezintă aproape un sfert din numărul total de milionari la nivel mondial — aproximativ 15 milioane de persoane. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Europa de Est s-a dovedit a fi regiunea în care, în 2025, numărul milionarilor în dolari a crescut cel mai rapid. Lituania a ocupat primul loc, urmată de Turcia, Letonia, Ungaria și Irlanda. Aceste informații sunt prezentate în studiul anual „Global Wealth Report 2025” al băncii elvețiene UBS.<br><br>În total, în ultimul an, la nivel mondial au apărut aproape 1 milion de noi milionari în dolari. Aceasta înseamnă peste 2.600 de persoane pe zi sau aproape două pe minut, potrivit Euronews. <br><br>Deși țările din Europa de Est au înregistrat cele mai mari rate de creștere, Statele Unite rămân liderul absolut. Pe parcursul unui an, numărul persoanelor cu o avere de peste 1 milion de dolari a crescut acolo cu peste 441 mii de persoane — ceea ce reprezintă aproape jumătate din creșterea globală. <br><br>Lituania a ocupat primul loc în clasamentul mondial al ritmului de creștere: numărul milionarilor în dolari din țară a crescut cu 8%, adică cu 921 de persoane. Pe locul al doilea s-a situat Turcia, cu o creștere de 6,4% și 5.600 de noi milionari. Urmează Letonia (+5,7%), Ungaria (+5,3%) și Irlanda (+5,2%). Polonia și Grecia s-au numărat, de asemenea, printre țările cu cele mai mari ritmuri de creștere.<br><br>Conform estimărilor UBS, în prezent peste 40% din totalul milionarilor în dolari din lume locuiesc în SUA — aproximativ 23,6 milioane de persoane. Țările din Europa de Vest reprezintă aproape un sfert din numărul total de milionari la nivel mondial — aproximativ 15 milioane de persoane.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Marea Britanie are un nou premier</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83231</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 10:43:42 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Marea Britanie are un nou prim-ministru. După demisia lui Keir Starmer, Andy Burnham a preluat conducerea Guvernului și promite măsuri pentru reducerea costului vieții, construirea locuințelor sociale și mai mult sprijin pentru tineri. El devine al șaptelea premier britanic din ultimul deceniu. Liderul Partidului Laburist, Andy Burnham, a fost însărcinat de regele Charles al III-lea să formeze noul Guvern și a preluat oficial funcția de prim-ministru al Marii Britanii. Schimbarea vine după ce Keir Starmer și-a prezentat demisia, în urma mai multor luni de presiuni din interiorul propriului partid, pe fondul scăderii popularității Guvernului și al rezultatelor electorale slabe ale laburiștilor. În primul discurs rostit în fața reședinței din Downing Street, noul premier a promis cele mai ample reforme din ultimele patru decenii, cu accent pe reducerea costului vieții, sprijinirea tinerilor și extinderea programului de locuințe sociale. ANDY BURNHAM, premierul desemnat al Marii Britanii: „Dar pot face ceva pentru a le oferi oamenilor puțin răgaz chiar acum și pentru a-i ajuta să facă față costului vieții. Începând de mâine, voi prezenta o serie de măsuri în acest sens, inclusiv modul în care acestea vor fi finanțate. Vom sprijini mai mulți tineri să se angajeze, prin reformarea sistemului educațional și prin oferirea unui sprijin mai mare, inclusiv în domeniul sănătății mintale. De asemenea, vom construi mai multe locuințe sociale. Aceasta este calea corectă și sustenabilă de a reduce cheltuielile cu sistemul de asistență socială.” Andy Burnham, în vârstă de 56 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți politicieni ai Partidului Laburist. A fost deputat timp de peste două decenii, ministru al Sănătății în Guvernul condus de Gordon Brown și, în ultimii nouă ani, primar al regiunii Greater Manchester, una dintre cele mai importante zone urbane din Marea Britanie. Considerat un politician apropiat de problemele comunităților locale, Burnham a revenit recent în Parlament, iar după demisia lui Keir Starmer a fost ales lider al Partidului Laburist și desemnat prim-ministru al Regatului Unit. El devine astfel al șaptelea premier britanic din ultimul deceniu, într-o perioadă marcată de instabilitate politică. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Marea Britanie are un nou prim-ministru. După demisia lui Keir Starmer, Andy Burnham a preluat conducerea Guvernului și promite măsuri pentru reducerea costului vieții, construirea locuințelor sociale și mai mult sprijin pentru tineri. El devine al șaptelea premier britanic din ultimul deceniu. <br><br>Liderul Partidului Laburist, Andy Burnham, a fost însărcinat de regele Charles al III-lea să formeze noul Guvern și a preluat oficial funcția de prim-ministru al Marii Britanii. Schimbarea vine după ce Keir Starmer și-a prezentat demisia, în urma mai multor luni de presiuni din interiorul propriului partid, pe fondul scăderii popularității Guvernului și al rezultatelor electorale slabe ale laburiștilor. În primul discurs rostit în fața reședinței din Downing Street, noul premier a promis cele mai ample reforme din ultimele patru decenii, cu accent pe reducerea costului vieții, sprijinirea tinerilor și extinderea programului de locuințe sociale. <br><br>ANDY BURNHAM, premierul desemnat al Marii Britanii: „Dar pot face ceva pentru a le oferi oamenilor puțin răgaz chiar acum și pentru a-i ajuta să facă față costului vieții. Începând de mâine, voi prezenta o serie de măsuri în acest sens, inclusiv modul în care acestea vor fi finanțate. Vom sprijini mai mulți tineri să se angajeze, prin reformarea sistemului educațional și prin oferirea unui sprijin mai mare, inclusiv în domeniul sănătății mintale. De asemenea, vom construi mai multe locuințe sociale. Aceasta este calea corectă și sustenabilă de a reduce cheltuielile cu sistemul de asistență socială.”<br><br>Andy Burnham, în vârstă de 56 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți politicieni ai Partidului Laburist. A fost deputat timp de peste două decenii, ministru al Sănătății în Guvernul condus de Gordon Brown și, în ultimii nouă ani, primar al regiunii Greater Manchester, una dintre cele mai importante zone urbane din Marea Britanie. Considerat un politician apropiat de problemele comunităților locale, Burnham a revenit recent în Parlament, iar după demisia lui Keir Starmer a fost ales lider al Partidului Laburist și desemnat prim-ministru al Regatului Unit. El devine astfel al șaptelea premier britanic din ultimul deceniu, într-o perioadă marcată de instabilitate politică.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>UE propune acces gradual la platforme sociale pentru copii</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83023</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 18 Jul 2026 10:50:11 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Uniunea Europeană vrea să impună o limită de vârstă obligatorie pentru accesul la rețelele de socializare. Măsura, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede implementarea unui sistem de acces gradual și a unor restricții adaptate vârstei pentru a proteja copiii de pericolele online. Propunerea vizează o restricție de acces armonizată la nivelul întregului bloc comunitar pentru copiii sub 13 ani. Aceștia vor putea accesa platformele sociale doar cu autorizația explicită a părinților sau în context educațional. Măsura vine ca răspuns la faptul că, potrivit executivului european, aproape 60% dintre copiii din UE s-au confruntat deja cu probleme emoționale sau psihosociale în mediul online. Noua strategie europeană propune un calendar de acces gradual adaptat vârstei: copiii sub 3 ani trebuie să evite complet ecranele pentru a-și proteja dezvoltarea, în timp ce segmentul 3-12 ani să aibă acces doar sub supravegherea părinților sau profesorilor și limitat în timp. Pentru adolescenții de 13-18 ani, se prevede o autonomie în creștere, însă condiționată de utilizarea unor servicii de siguranță care elimină funcțiile ce creează dependență, precum scrollul infinit. Cu toate că pragul propus este vârsta de 13 ani, statele membre pot introduce restricții naționale de la vîrste diferite. Măsuri similare sunt deja analizate, iar Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea legislativă detaliată după vacanța de vară. În prezent, câteva țări membre UE, cum ar fi Franța sau Țările de Jos, au instituit restricții de acces pe rețelele de socializare pentru copiii mai mici de 16 ani, iar Grecia vrea să reducă limita la 15 ani. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Uniunea Europeană vrea să impună o limită de vârstă obligatorie pentru accesul la rețelele de socializare. Măsura, anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede implementarea unui sistem de acces gradual și a unor restricții adaptate vârstei pentru a proteja copiii de pericolele online.<br><br>Propunerea vizează o restricție de acces armonizată la nivelul întregului bloc comunitar pentru copiii sub 13 ani. Aceștia vor putea accesa platformele sociale doar cu autorizația explicită a părinților sau în context educațional. Măsura vine ca răspuns la faptul că, potrivit executivului european, aproape 60% dintre copiii din UE s-au confruntat deja cu probleme emoționale sau psihosociale în mediul online.<br><br>Noua strategie europeană propune un calendar de acces gradual adaptat vârstei: copiii sub 3 ani trebuie să evite complet ecranele pentru a-și proteja dezvoltarea, în timp ce segmentul 3-12 ani să aibă acces doar sub supravegherea părinților sau profesorilor și limitat în timp. Pentru adolescenții de 13-18 ani, se prevede o autonomie în creștere, însă condiționată de utilizarea unor servicii de siguranță care elimină funcțiile ce creează dependență, precum scrollul infinit.<br><br>Cu toate că pragul propus este vârsta de 13 ani, statele membre pot introduce restricții naționale de la vîrste diferite. Măsuri similare sunt deja analizate, iar Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea legislativă detaliată după vacanța de vară. În prezent, câteva țări membre UE, cum ar fi Franța sau Țările de Jos, au instituit restricții de acces pe rețelele de socializare pentru copiii mai mici de 16 ani, iar Grecia vrea să reducă limita la 15 ani.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Pompierii moldoveni aflați în misiune în Grecia au desfășurat prima intervenție</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83176</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 17 Jul 2026 16:41:38 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Pompierii moldoveni aflați în misiune în Grecia au intervenit deja la primele incendii de vegetație, reușind să lichideze mai multe focare. Țara elenă se confruntă în această perioadă cu un risc ridicat de incendii, cauzate de temperaturi extreme, secetă și vânturi prelungite. În același timp, Grecia este afectată și de o criză a resurselor de apă. Pe mai multe insule elene a fost declarată stare de urgență din cauza secetei. Și în acest an, Grecia este afectată de incendii de vegetație, alimentate de valurile de caniculă, secetă și vânturi puternice. În același timp, șapte insule din Marea Egee se confruntă cu o criză a apei, provocată de secetă și de creșterea consumului în sezonul turistic, iar autoritățile elene au declarat stare de urgență din cauza deficitului de resurse hidrice. Potrivit autorităților elene, citate de agenția Reuters, rezerva principală de apă a insulei, un lac artificial construit în anii 1990, a ajuns la aproximativ o șesime din capacitatea sa de stocare. Pentru a conserva rezervele de apă, autoritățile au suspendat alimentarea pentru irigații în unele zone agricole încă din primăvară, iar fermierii au fost nevoiți să apeleze la apa extrasă din puțuri, în multe cazuri de calitate inferioară. De asemenea, a fost accelerată instalarea unor unități temporare de desalinizare. Și operatorii din domeniul turismului au început să introducă măsuri de economisire a apei, unele hoteluri oferind beneficii turiștilor care renunță la serviciile zilnice de curățenie. Temperaturile toride și lipsa precipitațiilor au dus la incendii de proporții, tradiționale pentru acestă perioadă în arhipelagul grec. În ajutorul Atenei au sărit mai multe echipe de pompieri din diferite țări, inclusiv din țara noastră. Astfel, pe 16 iulie, pompierii moldoveni care se află deja în misiune, au lichidat primele focare de incendiu în zona Souroti, regiunea Salonic. Activitățile s-au concentrat pe securizarea perimetrului afectat, eliminarea tuturor focarelor existente și prevenirea extinderii incendiului. Pompierii au fost repartizați în două subechipe, care au desfășurat acțiuni de localizare și lichidare a focului, precum și de prevenire a reaprinderii focarelor. Totodată, angajații IGSU, au patrulat și au monitorizat sectoarele cu risc sporit, stingând focarele ascunse și sursele reziduale de căldură. Ulterior, echipa a fost retrasă la baza operațională, unde pompierii au efectuat verificarea tehnicii și echipamentului, precum și procedurile necesare pentru restabilirea capacității operaționale în vederea unor eventuale intervenții ulterioare. După misiune, salvatorii moldoveni au transmis acasă un mesaj că sunt bine, dar și filmări de la baza operațională în care sunt cazați. Publicarea imaginilor vine după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora contingentul din țara noastră ar fi nemulțumit de condițiile de cazare, alimentație și de regimul financiar din timpul misiunii. Potrivit pompierilor, camerele sunt dotate cu aer condiționat și toate facilitățile necesare pentru perioada misiunii. Amintim că, pe 14 iulie, primul contingent de pompieri din țara noastră, format din 24 de salvatori, au plecat în Grecia, pentru participare la misiunea europeană de prevenire și combatere a incendiilor forestiere. Timp de aproape trei săptămâni, salvatorii vor patrula în zonele cu risc ridicat și vor interveni alături de echipe din mai multe state europene. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Pompierii moldoveni aflați în misiune în Grecia au intervenit deja la primele incendii de vegetație, reușind să lichideze mai multe focare. Țara elenă se confruntă în această perioadă cu un risc ridicat de incendii, cauzate de temperaturi extreme, secetă și vânturi prelungite. În același timp, Grecia este afectată și de o criză a resurselor de apă. Pe mai multe insule elene a fost declarată stare de urgență din cauza secetei.  <br><br>Și în acest an, Grecia este afectată de incendii de vegetație, alimentate de valurile de caniculă, secetă și vânturi puternice. În același timp, șapte insule din Marea Egee se confruntă cu o criză a apei, provocată de secetă și de creșterea consumului în sezonul turistic, iar autoritățile elene au declarat stare de urgență din cauza deficitului de resurse hidrice. Potrivit autorităților elene, citate de agenția Reuters, rezerva principală de apă a insulei, un lac artificial construit în anii 1990, a ajuns la aproximativ o șesime din capacitatea sa de stocare. Pentru a conserva rezervele de apă, autoritățile au suspendat alimentarea pentru irigații în unele zone agricole încă din primăvară, iar fermierii au fost nevoiți să apeleze la apa extrasă din puțuri, în multe cazuri de calitate inferioară. De asemenea, a fost accelerată instalarea unor unități temporare de desalinizare. Și operatorii din domeniul turismului au început să introducă măsuri de economisire a apei, unele hoteluri oferind beneficii turiștilor care renunță la serviciile zilnice de curățenie. Temperaturile toride și lipsa precipitațiilor au dus la incendii de proporții, tradiționale pentru acestă perioadă în arhipelagul grec. În ajutorul Atenei au sărit mai multe echipe de pompieri din diferite țări, inclusiv din țara noastră. Astfel, pe 16 iulie, pompierii moldoveni care se află deja în misiune, au lichidat primele focare de incendiu în zona Souroti, regiunea Salonic. Activitățile s-au concentrat pe securizarea perimetrului afectat, eliminarea tuturor focarelor existente și prevenirea extinderii incendiului.<br><br>Pompierii au fost repartizați în două subechipe, care au desfășurat acțiuni de localizare și lichidare a focului, precum și de prevenire a reaprinderii focarelor. Totodată, angajații IGSU, au patrulat și au monitorizat sectoarele cu risc sporit, stingând focarele ascunse și sursele reziduale de căldură. Ulterior, echipa a fost retrasă la baza operațională, unde pompierii au efectuat verificarea tehnicii și echipamentului, precum și procedurile necesare pentru restabilirea capacității operaționale în vederea unor eventuale intervenții ulterioare. După misiune, salvatorii moldoveni au transmis acasă un mesaj că sunt bine, dar și filmări de la baza operațională în care sunt cazați. Publicarea imaginilor vine după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora contingentul din țara noastră ar fi nemulțumit de condițiile de cazare, alimentație și de regimul financiar din timpul misiunii.<br><br>Potrivit pompierilor, camerele sunt dotate cu aer condiționat și toate facilitățile necesare pentru perioada misiunii.  <br><br>Amintim că, pe 14 iulie, primul contingent de pompieri din țara noastră, format din 24 de salvatori, au plecat în Grecia, pentru participare la misiunea europeană de prevenire și combatere a incendiilor forestiere. Timp de aproape trei săptămâni, salvatorii vor patrula în zonele cu risc ridicat și vor interveni alături de echipe din mai multe state europene.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Franța, lovită de furtuni violente</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83141</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 16 Jul 2026 16:02:59 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>După ce s-a confruntat cu temperaturi caniculare, sud-estul Franței a fost lovit de furtuni violente. Bucăți de grindină cu diametrul de până la 7 centimetri au căzut în mai multe localități, provocând pagube considerabile. Au fost distruse zeci de mașini, iar mai multe clădiri au fost avariate. Gheața a acoperit rapid străzile, transformând peisajul de vară în unul propriu lunilor de iarnă. Furtuni violente au lovit, pe 15 iulie, regiunea Ardeche, provocând pagube semnificative, scrie publicația franceză Le Figaro. Imaginile distribuite pe rețelele sociale surprind amploarea fenomenului. Bucățile de grindină, cu diametrul de câțiva centimetri, au spart parbrizele mai multor mașini și au acoperit străzile cu un strat alb, într-o perioadă neobișnuită pentru astfel de fenomene, în plină lună iulie. Potrivit unor relatări publicate de martori pe rețelele sociale, bucățile de grindină care au căzut în regiune ar fi avut dimensiuni impresionante, unele ajungând la un diametru de aproximativ 5-7 centimetri. Autoritățile locale au declarat că a fost vorba despre un fenomen de o violență excepțională, iar pompierii au fost mobilizați pentru numeroase intervenții legate de intemperii, în timp ce precipitațiile abundente au provocat, de asemenea, scurgeri de apă şi inundații izolate. Amintim că, la mijlocul lunii iunie, Franța a fost cuprinsă de un val de caniculă extremă. Autoritățile franceze au înregistrat 2.025 de decese atribuite caniculei. Un număr mare de persoane au încercat să se răcorească în râuri sau lacuri, ceea ce a dus la o tragedie secundară, întrucât cel puțin 142 de persoane au murit înecate în acea perioadă. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ După ce s-a confruntat cu temperaturi caniculare, sud-estul Franței a fost lovit de furtuni violente. Bucăți de grindină cu diametrul de până la 7 centimetri au căzut în mai multe localități, provocând pagube considerabile. Au fost distruse zeci de mașini, iar mai multe clădiri au fost avariate. Gheața a acoperit rapid străzile, transformând peisajul de vară în unul propriu lunilor de iarnă.<br><br>Furtuni violente au lovit, pe 15 iulie, regiunea Ardeche, provocând pagube semnificative, scrie publicația franceză Le Figaro. Imaginile distribuite pe rețelele sociale surprind amploarea fenomenului. Bucățile de grindină, cu diametrul de câțiva centimetri, au spart parbrizele mai multor mașini și au acoperit străzile cu un strat alb, într-o perioadă neobișnuită pentru astfel de fenomene, în plină lună iulie.<br><br>Potrivit unor relatări publicate de martori pe rețelele sociale, bucățile de grindină care au căzut în regiune ar fi avut dimensiuni impresionante, unele ajungând la un diametru de aproximativ 5-7 centimetri.<br><br>Autoritățile locale au declarat că a fost vorba despre un fenomen de o violență excepțională, iar pompierii au fost mobilizați pentru numeroase intervenții legate de intemperii, în timp ce precipitațiile abundente au provocat, de asemenea, scurgeri de apă şi inundații izolate. <br><br>Amintim că, la mijlocul lunii iunie, Franța a fost cuprinsă de un val de caniculă extremă. Autoritățile franceze au înregistrat 2.025 de decese atribuite caniculei. Un număr mare de persoane au încercat să se răcorească în râuri sau lacuri, ceea ce a dus la o tragedie secundară, întrucât cel puțin 142 de persoane au murit înecate în acea perioadă.<br><br>Exclusiv TV<br> ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Noi bombardamente rusești în Ucraina</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83127</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 16 Jul 2026 14:02:36 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi un nou atac combinat cu rachete și drone asupra Ucrainei, vizând în special Kievul și regiunea Odesa. În urma bombardamentelor asupra capitalei ucrainene, cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar alte cinci au fost rănite, inclusiv un copil, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat și patru rachete balistice spre Kiev. Autoritățile ucrainene nu au comunicat deocamdată câte dintre acestea au fost interceptate de apărarea antiaeriană. În regiunea Odesa, autoritățile locale au raportat avarierea unei instituții de învățământ în urma atacului. Cu o zi înainte, un alt bombardament rusesc asupra Odesei s-a soldat cu moartea a trei persoane. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a efectuat lovituri de grup cu rachete și drone asupra unor întreprinderi ale industriei de apărare din Kiev, implicate, potrivit Moscovei, în producerea și depozitarea dronelor, precum și asupra infrastructurii portuare din Odesa și portul Iujnîi, unde ar fi fost depozitate încărcături militare și combustibili. Misiunea ONU pentru Supraveghere a Drepturilor Omului în Ucraina anunță că luna trecut cel puțin 293 de civili au fost uciși, iar alți 1.990 au fost răniți. Astfel, iunie este considerată cea mai sângeroasă lună pentru civili din aprilie 2022. Potrivit acestui raport, 45% dintre acești civili sunt victime ale unor rachete și drone cu rază lungă de acțiune, în atacuri care au atins în principal orașe aflate departe de linia frontului, mai ales Kievul și Dnipro. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile, mai ales cu rachete balistice, pe care apărarea ucraineană nu reușește să le intercepteze, din cauza lipsei muniției antiaeriene suficiente. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi un nou atac combinat cu rachete și drone asupra Ucrainei, vizând în special Kievul și regiunea Odesa. În urma bombardamentelor asupra capitalei ucrainene, cel puțin două persoane și-au pierdut viața, iar alte cinci au fost rănite, inclusiv un copil, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat și patru rachete balistice spre Kiev. Autoritățile ucrainene nu au comunicat deocamdată câte dintre acestea au fost interceptate de apărarea antiaeriană. În regiunea Odesa, autoritățile locale au raportat avarierea unei instituții de învățământ în urma atacului. Cu o zi înainte, un alt bombardament rusesc asupra Odesei s-a soldat cu moartea a trei persoane. <br><br>La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a efectuat lovituri de grup cu rachete și drone asupra unor întreprinderi ale industriei de apărare din Kiev, implicate, potrivit Moscovei, în producerea și depozitarea dronelor, precum și asupra infrastructurii portuare din Odesa și portul Iujnîi, unde ar fi fost depozitate încărcături militare și combustibili.<br><br>Misiunea ONU pentru Supraveghere a Drepturilor Omului în Ucraina anunță că luna trecut cel puțin 293 de civili au fost uciși, iar alți 1.990 au fost răniți. Astfel, iunie este considerată cea mai sângeroasă lună pentru civili din aprilie 2022. Potrivit acestui raport, 45% dintre acești civili sunt victime ale unor rachete și drone cu rază lungă de acțiune, în atacuri care au atins în principal orașe aflate departe de linia frontului, mai ales Kievul și Dnipro. <br><br>În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile, mai ales cu rachete balistice, pe care apărarea ucraineană nu reușește să le intercepteze, din cauza lipsei muniției antiaeriene suficiente.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Trei moldoveni au murit în Grecia</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83123</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 16 Jul 2026 12:37:09 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Vacanța unei familii de moldoveni în Grecia s-a transformat într-o tragedie cumplită. Mașina în care se aflau s-a ciocnit violent cu o autocisternă, iar impactul a fost devastator. Cei doi soți și bebelușul lor de doar șase luni și-au pierdut viața, iar singura supraviețuitoare a familiei, fiica lor în vârstă de șapte ani, se află în stare gravă la spital. Accidentul devastator s-a produs în seara zilei de miercuri, în regiunea Halkidiki din Grecia. Din motive care urmează să fie stabilite de anchetatori, automobilul cu numere de înmatriculare din Republica Moldova, în care se afla familia de moldoveni, s-a ciocnit frontal cu o autocisternă. În urma impactului, femeia de 28 de ani și fiica sa de doar șase luni au murit pe loc. Tatăl, în vârstă de 35 de ani, a fost descarcerat de pompieri și transportat în stare critică la spital, însă a decedat la scurt timp, în pofida eforturilor medicilor de a-i salva viața. Singura supraviețuitoare a familiei este fiica lor în vârstă de șapte ani. Copila a fost transportată în stare gravă la spital, suferind mai multe traumatisme severe, inclusiv cranio-cerebrale, scrie presa elenă. Șoferul autocisternei, în vârstă de 44 de ani, nu a fost rănit. La intervenție au participat opt pompieri și trei autospeciale, care au folosit echipamente speciale pentru descarcerarea victimelor. Poliția elenă continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia. Am solicitat mai multe detalii de la Ministerul Afacerilor Externe, însă instituția a precizat că se află în contact cu Ambasada Republicii Moldova la Atena și va reveni ulterior cu informații suplimentare. De menționat că în această perioadă, numărul moldovenilor aflați în Grecia este foarte mare. Republica Elenă este una dintre destinațiile preferate de odihnă pentru locuitorii țării noastre. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Vacanța unei familii de moldoveni în Grecia s-a transformat într-o tragedie cumplită. Mașina în care se aflau s-a ciocnit violent cu o autocisternă, iar impactul a fost devastator. Cei doi soți și bebelușul lor de doar șase luni și-au pierdut viața, iar singura supraviețuitoare a familiei, fiica lor în vârstă de șapte ani, se află în stare gravă la spital.<br><br>Accidentul devastator s-a produs în seara zilei de miercuri, în regiunea Halkidiki din Grecia. Din motive care urmează să fie stabilite de anchetatori, automobilul cu numere de înmatriculare din Republica Moldova, în care se afla familia de moldoveni, s-a ciocnit frontal cu o autocisternă. În urma impactului, femeia de 28 de ani și fiica sa de doar șase luni au murit pe loc. Tatăl, în vârstă de 35 de ani, a fost descarcerat de pompieri și transportat în stare critică la spital, însă a decedat la scurt timp, în pofida eforturilor medicilor de a-i salva viața. Singura supraviețuitoare a familiei este fiica lor în vârstă de șapte ani. Copila a fost transportată în stare gravă la spital, suferind mai multe traumatisme severe, inclusiv cranio-cerebrale, scrie presa elenă. Șoferul autocisternei, în vârstă de 44 de ani, nu a fost rănit. La intervenție au participat opt pompieri și trei autospeciale, care au folosit echipamente speciale pentru descarcerarea victimelor. <br><br>Poliția elenă continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia. Am solicitat mai multe detalii de la Ministerul Afacerilor Externe, însă instituția a precizat că se află în contact cu Ambasada Republicii Moldova la Atena și va reveni ulterior cu informații suplimentare. <br><br>De menționat că în această perioadă, numărul moldovenilor aflați în Grecia este foarte mare. Republica Elenă este una dintre destinațiile preferate de odihnă pentru locuitorii țării noastre.<br><br>Exclusiv TV<br><br><br> ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Militari moldoveni, la parada din Franța</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83073</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 14 Jul 2026 17:07:12 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Până la desfășurarea exercițiilor în țările vecine cu Ucraina, Parisul a fost, astăzi, o demonstrație de forță militară. De Ziua Națională a Franței, care a reunit 30 de șefi de stat și de guvern în capitala franceză, festivitățile au debutat, ca în fiecare an, cu impresionanta paradă militară de pe bulevardul Champs-Élysées, la care a participat și un contingent din Republica Moldova. Peste 8.500 de militari din 35 de state au defilat în inima Parisului, în cadrul paradei organizate cu ocazia Zilei Naționale a Franței. Francezii și-au etalat forța militară, prezentând aproximativ 100 de aeronave, 33 de elicoptere, vehicule militare de ultimă generație, 98 de motociclete și 193 de cai. La parada festivă a participat și un contingent al Armatei Naționale a Republicii Moldova, care a purtat cu mândrie drapelul țării. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezidat parada militară de Ziua Națională pentru ultima dată înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al său, în primăvara anului viitor. Parada de 14 iulie comemorează căderea Bastiliei din 1789, unul dintre momentele simbolice și decisive ale Revoluției Franceze. Printre invitații de onoare s-au numărat aproximativ 30 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, însoțit de soția sa, președintele României, Nicușor Dan, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Franța, cu o populație de peste 66 de milioane de locuitori, este una dintre principalele puteri militare și economice ale lumii, fiind singura putere nucleară din Uniunea Europeană și membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Totodată, este una dintre cele mai mari economii globale și un lider în domenii precum industria aeronautică, automobilele, energia nucleară și turismul. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Până la desfășurarea exercițiilor în țările vecine cu Ucraina, Parisul a fost, astăzi, o demonstrație de forță militară. De Ziua Națională a Franței, care a reunit 30 de șefi de stat și de guvern în capitala franceză, festivitățile au debutat, ca în fiecare an, cu impresionanta paradă militară de pe bulevardul Champs-Élysées, la care a participat și un contingent din Republica Moldova.<br><br>Peste 8.500 de militari din 35 de state au defilat în inima Parisului, în cadrul paradei organizate cu ocazia Zilei Naționale a Franței. Francezii și-au etalat forța militară, prezentând aproximativ 100 de aeronave, 33 de elicoptere, vehicule militare de ultimă generație, 98 de motociclete și 193 de cai. La parada festivă a participat și un contingent al Armatei Naționale a Republicii Moldova, care a purtat cu mândrie drapelul țării.<br><br>Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezidat parada militară de Ziua Națională pentru ultima dată înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al său, în primăvara anului viitor. Parada de 14 iulie comemorează căderea Bastiliei din 1789, unul dintre momentele simbolice și decisive ale Revoluției Franceze. Printre invitații de onoare s-au numărat aproximativ 30 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, însoțit de soția sa, președintele României, Nicușor Dan, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Franța, cu o populație de peste 66 de milioane de locuitori, este una dintre principalele puteri militare și economice ale lumii, fiind singura putere nucleară din Uniunea Europeană și membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU. Totodată, este una dintre cele mai mari economii globale și un lider în domenii precum industria aeronautică, automobilele, energia nucleară și turismul.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Noi reguli pentru pasagerii aerieni în UE</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82897</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 14 Jul 2026 10:44:56 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Parlamentul European a pus punct unei dispute de mai mulți ani privind drepturile pasagerilor aerieni. După mai bine de zece ani de negocieri cu guvernele țărilor din UE și cu companiile aeriene, deputații au aprobat definitiv normele actualizate, care mențin transportul gratuit al bagajului de mână și dreptul la despăgubiri în cazul întârzierilor îndelungate ale zborurilor. 646 de deputați au votat în favoarea documentului, iar 12 au votat împotrivă. Principala modificare se referă la despăgubiri. Potrivit Euronews, pasagerii vor putea în continuare să beneficieze de despăgubiri în cazul unei întârzieri a zborului de cel puțin trei ore. Valoarea despăgubirii va fi de 300 de euro pentru zborurile cu o distanță mai mare de 3500 km și de 600 de euro în cazul în care întârzierea depășește patru ore sau zborul este anulat. Obținerea despăgubirii va fi mai ușoară. Pasagerii au la dispoziție nouă luni pentru a depune cererea, iar companiile aeriene au 30 de zile pentru a plăti despăgubirea sau pentru a dovedi că întârzierea s-a produs din cauza unor circumstanțe extraordinare. Se menține și dreptul de a transporta gratuit în cabină un obiect personal cu dimensiunile de până la 40×30×15 centimetri. În același timp, companiile aeriene vor fi obligate să afișeze imediat pasagerilor tariful care include bagajul de mână, inclusiv pe site-urile agregatoare. În același timp, transportatorilor li s-a permis să vândă bilete mai ieftine celor care renunță voluntar la bagajul de mână. Noile reguli interzic, de asemenea, perceperea unei taxe suplimentare pentru corectarea erorilor din numele pasagerului. În plus, la check-in, companiile aeriene vor fi obligate să elibereze automat o carte de îmbarcare digitală — fără a solicita instalarea unei aplicații sau crearea unui cont personal. Noile norme vor intra în vigoare în 2027. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Parlamentul European a pus punct unei dispute de mai mulți ani privind drepturile pasagerilor aerieni. După mai bine de zece ani de negocieri cu guvernele țărilor din UE și cu companiile aeriene, deputații au aprobat definitiv normele actualizate, care mențin transportul gratuit al bagajului de mână și dreptul la despăgubiri în cazul întârzierilor îndelungate ale zborurilor. 646 de deputați au votat în favoarea documentului, iar 12 au votat împotrivă. <br><br>Principala modificare se referă la despăgubiri. Potrivit Euronews, pasagerii vor putea în continuare să beneficieze de despăgubiri în cazul unei întârzieri a zborului de cel puțin trei ore. Valoarea despăgubirii va fi de 300 de euro pentru zborurile cu o distanță mai mare de 3500 km și de 600 de euro în cazul în care întârzierea depășește patru ore sau zborul este anulat.<br><br>Obținerea despăgubirii va fi mai ușoară. Pasagerii au la dispoziție nouă luni pentru a depune cererea, iar companiile aeriene au 30 de zile pentru a plăti despăgubirea sau pentru a dovedi că întârzierea s-a produs din cauza unor circumstanțe extraordinare. <br><br>Se menține și dreptul de a transporta gratuit în cabină un obiect personal cu dimensiunile de până la 40×30×15 centimetri. În același timp, companiile aeriene vor fi obligate să afișeze imediat pasagerilor tariful care include bagajul de mână, inclusiv pe site-urile agregatoare. În același timp, transportatorilor li s-a permis să vândă bilete mai ieftine celor care renunță voluntar la bagajul de mână. <br><br>Noile reguli interzic, de asemenea, perceperea unei taxe suplimentare pentru corectarea erorilor din numele pasagerului. În plus, la check-in, companiile aeriene vor fi obligate să elibereze automat o carte de îmbarcare digitală — fără a solicita instalarea unei aplicații sau crearea unui cont personal.<br><br>Noile norme vor intra în vigoare în 2027.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Canada se alătură concursului muzical Eurovision</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82724</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 11:54:07 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Canada se alătură concursului muzical Eurovision începând de anul viitor. Competiția va avea astfel 36 de state participante. Participarea a fost confirmată de organizatori după ce radiodifuzorul public CBC a obținut statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), instituția care organizează evenimentul. Înainte de această schimbare, postul canadian era doar membru asociat. Deși este prima participare a Canadei ca stat, artiști canadieni au concurat în trecut, ca reprezentanți ai altor țări. Mai mult, în 1988, cântăreața Céline Dion, originară din provincia canadiană Quebec, a câștigat trofeul pentru Elveția. Canada nu este primul stat non-european care se alătură concursului: în competiție concurează și Israel, și Australia, iar în 1980 a participat și Marocul. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Canada se alătură concursului muzical Eurovision începând de anul viitor. Competiția va avea astfel 36 de state participante.<br><br>Participarea a fost confirmată de organizatori după ce radiodifuzorul public CBC a obținut statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), instituția care organizează evenimentul. Înainte de această schimbare, postul canadian era doar membru asociat.<br><br>Deși este prima participare a Canadei ca stat, artiști canadieni au concurat în trecut, ca reprezentanți ai altor țări. Mai mult, în 1988, cântăreața Céline Dion, originară din provincia canadiană Quebec, a câștigat trofeul pentru Elveția.<br><br>Canada nu este primul stat non-european care se alătură concursului: în competiție concurează și Israel, și Australia, iar în 1980 a participat și Marocul.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Oceanele lumii au înregistrat cea mai caldă lună</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82705</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 11 Jul 2026 12:11:55 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Oceanele lumii au înregistrat cea mai caldă lună iunie observată vreodată, existând posibilitatea să fie stabilite noi recorduri în 2026, sub efectul combinat al fenomenului El Nino şi al încălzirii globale. Temperatura medie la suprafaţa oceanelor, care acoperă două treimi din suprafaţa Pământului, a atins, în medie, 20,98 grade Celsius în luna iunie, depăşind recordul anterior din iunie 2024 (20,89 grade Celsius). Prima jumătate a anului 2026 este a doua cea mai caldă înregistrată vreodată, imediat după primele şase luni din 2024. „Condiţiile actuale ar putea indica începutul unei noi faze, care ne va conduce, încă o dată, pe un teren necunoscut”, a avertizat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, citat într-un comunicat. „Cu temperaturile oceanice la aceste niveluri şi cu El Nino la orizont, ne-am putea aştepta ca în lunile următoare să fie doborâte şi alte recorduri de temperatură”, a adăugat el. Temperaturile au fost deosebit de ridicate în luna iunie în centrul şi estul Pacificului ecuatorial, zona care resimte cel mai puternic efectul El Nino, un fenomen climatic natural ce încălzeşte apele de suprafaţă, provocând episoade de secetă, inundaţii şi temperaturi record la nivel mondial. Potrivit experţilor, El Nino ar putea deveni, la sfârşitul anului, unul dintre cele mai intense fenomene de acest gen înregistrate vreodată. zugo.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Oceanele lumii au înregistrat cea mai caldă lună iunie observată vreodată, existând posibilitatea să fie stabilite noi recorduri în 2026, sub efectul combinat al fenomenului El Nino şi al încălzirii globale. Temperatura medie la suprafaţa oceanelor, care acoperă două treimi din suprafaţa Pământului, a atins, în medie, 20,98 grade Celsius în luna iunie, depăşind recordul anterior din iunie 2024 (20,89 grade Celsius).<br><br>Prima jumătate a anului 2026 este a doua cea mai caldă înregistrată vreodată, imediat după primele şase luni din 2024.<br><br>„Condiţiile actuale ar putea indica începutul unei noi faze, care ne va conduce, încă o dată, pe un teren necunoscut”, a avertizat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, citat într-un comunicat.<br><br>„Cu temperaturile oceanice la aceste niveluri şi cu El Nino la orizont, ne-am putea aştepta ca în lunile următoare să fie doborâte şi alte recorduri de temperatură”, a adăugat el.<br><br>Temperaturile au fost deosebit de ridicate în luna iunie în centrul şi estul Pacificului ecuatorial, zona care resimte cel mai puternic efectul El Nino, un fenomen climatic natural ce încălzeşte apele de suprafaţă, provocând episoade de secetă, inundaţii şi temperaturi record la nivel mondial.<br><br>Potrivit experţilor, El Nino ar putea deveni, la sfârşitul anului, unul dintre cele mai intense fenomene de acest gen înregistrate vreodată.<br><br>zugo.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Milioane de oameni din Europa și Asia Centrală, afectați de criza alimentară</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82690</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 10 Jul 2026 11:58:49 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Regiunea Europei și Asia Centrală continuă să înregistreze progrese în atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 privind eradicarea foametei, însă milioane de oameni încă se confruntă cu insecuritate alimentară și nu își permit o dietă sănătoasă. Datele apar în noul raport anual al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură – Perspectiva regională asupra securității alimentare și nutriției în Europa și Asia Centrală. Potrivit raportului, prevalența subalimentației în regiune s-a menținut sub 2,5% încă din 2006, un nivel semnificativ mai mic decât media globală estimată pentru 2024, de 8,2%. Totuși, Asia Centrală rămâne singura subregiune unde subalimentația depășește acest prag, fiind de 2,8% atât în 2023, cât și în 2024. Raportul arată însă că insecuritatea alimentară continuă să fie o problemă majoră. În 2024, aproximativ 98,1 milioane de persoane, adică aproape 10% din populația regiunii, s-au confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă. Deși cifra este în scădere față de cele 103,1 milioane de persoane înregistrate în 2020, diferențele dintre subregiuni rămân mari. Cele mai afectate zone sunt Asia Centrală, cu 16,2%, Caucaz, cu 15,3%, și Balcanii de Vest, cu 11,1%. Mai grav, insecuritatea alimentară severă a afectat 22,4 milioane de persoane în 2024, adică 2,4% din populație. Deși acest indicator a scăzut ușor față de anul precedent, rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei. Datele arată și că femeile au fost mai afectate decât bărbații de insecuritatea alimentară, o tendință care se aliniază evoluțiilor globale. stiri.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Regiunea Europei și Asia Centrală continuă să înregistreze progrese în atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 privind eradicarea foametei, însă milioane de oameni încă se confruntă cu insecuritate alimentară și nu își permit o dietă sănătoasă. Datele apar în noul raport anual al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură – Perspectiva regională asupra securității alimentare și nutriției în Europa și Asia Centrală.<br><br>Potrivit raportului, prevalența subalimentației în regiune s-a menținut sub 2,5% încă din 2006, un nivel semnificativ mai mic decât media globală estimată pentru 2024, de 8,2%.<br><br>Totuși, Asia Centrală rămâne singura subregiune unde subalimentația depășește acest prag, fiind de 2,8% atât în 2023, cât și în 2024.<br><br>Raportul arată însă că insecuritatea alimentară continuă să fie o problemă majoră. În 2024, aproximativ 98,1 milioane de persoane, adică aproape 10% din populația regiunii, s-au confruntat cu insecuritate alimentară moderată sau severă.<br><br>Deși cifra este în scădere față de cele 103,1 milioane de persoane înregistrate în 2020, diferențele dintre subregiuni rămân mari. Cele mai afectate zone sunt Asia Centrală, cu 16,2%, Caucaz, cu 15,3%, și Balcanii de Vest, cu 11,1%.<br><br>Mai grav, insecuritatea alimentară severă a afectat 22,4 milioane de persoane în 2024, adică 2,4% din populație. Deși acest indicator a scăzut ușor față de anul precedent, rămâne peste nivelul de dinaintea pandemiei.<br><br>Datele arată și că femeile au fost mai afectate decât bărbații de insecuritatea alimentară, o tendință care se aliniază evoluțiilor globale.<br><br>stiri.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Turcia și-a exprimat dorința de a adera la zona euro</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82814</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 10 Jul 2026 11:21:49 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Turcia a adresat Consiliului European pentru Plăți (EPC) o solicitare oficială prin care își exprimă intenția de a adera la Zona Unică de Plăți din Europa (SEPA). În document se subliniază faptul că participarea Ankarei la această zonă va permite efectuarea unor transferuri transfrontaliere mai rapide, mai sigure și mai ieftine, ceea ce va da un impuls puternic comerțului reciproc și investițiilor cu țările Uniunii Europene. Ankara și-a exprimat dorința într-o scrisoare în care și-a confirmat oficial interesul pentru integrarea în spațiul bancar unic al transferurilor de bani în euro. Acest demers a fost făcut public printr-o declarație comună emisă în urma dialogului economic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Turcia. După cum reiese din declarația comună emisă în urma dialogului economic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Turcia, părțile au ajuns la un consens cu privire la dezvoltarea relațiilor economice reciproc avantajoase, menținerea încrederii în domeniul economic și îmbunătățirea climatului de afaceri. Partea europeană a subliniat că Turcia rămâne un partener-cheie și o țară candidată la aderarea la UE. Cu toate acestea, apropierea și dezvoltarea în continuare a relațiilor economice trebuie să se bazeze pe valori fundamentale, inclusiv statul de drept, protecția drepturilor omului și libertățile democratice. În prezent, zona SEPA reunește 41 de state, inclusiv toate țările UE. Moldova va face, de asemenea, parte oficial din Zona Unică de Plăți a UE (SEPA) începând cu octombrie 2025. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Turcia a adresat Consiliului European pentru Plăți (EPC) o solicitare oficială prin care își exprimă intenția de a adera la Zona Unică de Plăți din Europa (SEPA). În document se subliniază faptul că participarea Ankarei la această zonă va permite efectuarea unor transferuri transfrontaliere mai rapide, mai sigure și mai ieftine, ceea ce va da un impuls puternic comerțului reciproc și investițiilor cu țările Uniunii Europene.<br><br>Ankara și-a exprimat dorința într-o scrisoare în care și-a confirmat oficial interesul pentru integrarea în spațiul bancar unic al transferurilor de bani în euro. Acest demers a fost făcut public printr-o declarație comună emisă în urma dialogului economic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Turcia. <br><br>După cum reiese din declarația comună emisă în urma dialogului economic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Turcia, părțile au ajuns la un consens cu privire la dezvoltarea relațiilor economice reciproc avantajoase, menținerea încrederii în domeniul economic și îmbunătățirea climatului de afaceri.<br><br>Partea europeană a subliniat că Turcia rămâne un partener-cheie și o țară candidată la aderarea la UE. Cu toate acestea, apropierea și dezvoltarea în continuare a relațiilor economice trebuie să se bazeze pe valori fundamentale, inclusiv statul de drept, protecția drepturilor omului și libertățile democratice. <br><br>În prezent, zona SEPA reunește 41 de state, inclusiv toate țările UE. Moldova va face, de asemenea, parte oficial din Zona Unică de Plăți a UE (SEPA) începând cu octombrie 2025.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>România – printre țările europene cu deficit de apă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82645</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 09 Jul 2026 10:11:28 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat „Supraîncălziți și nepregătiți” (Overheated and Underprepared) arată că aproximativ unul din zece locuitori ai UE se confruntă cu dificultăți în a avea acces la o cantitate suficientă de apă sigură și curată. Problema este cea mai acută în Cipru (36,5%) și în Grecia (31,5%). Situația nu este cu mult mai bună în Bulgaria (27%), România (21%) și Ungaria (20%). Este semnificativ faptul că o serie de țări cu acces deficitar la apă, printre care Bulgaria, Ungaria, Croația și Irlanda, nu se remarcă totuși printr-un nivel deosebit de ridicat de utilizare a resurselor de apă dulce. Acest lucru indică faptul că problemele legate de accesul la apă nu sunt atât de mult legate de lipsa acesteia, cât de infrastructura învechită și de deficiențele sistemelor de alimentare cu apă. În același timp, în ciuda presiunii exercitate asupra resurselor de apă dulce, Franța, Portugalia și Spania par să gestioneze mai bine distribuția apei potabile curate și sigure: procentul locuitorilor care se confruntă cu probleme este acolo semnificativ mai mic decât media UE de 9 %, scrie Euronews. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat „Supraîncălziți și nepregătiți” (Overheated and Underprepared) arată că aproximativ unul din zece locuitori ai UE se confruntă cu dificultăți în a avea acces la o cantitate suficientă de apă sigură și curată. Problema este cea mai acută în Cipru (36,5%) și în Grecia (31,5%). Situația nu este cu mult mai bună în Bulgaria (27%), România (21%) și Ungaria (20%).<br><br>Este semnificativ faptul că o serie de țări cu acces deficitar la apă, printre care Bulgaria, Ungaria, Croația și Irlanda, nu se remarcă totuși printr-un nivel deosebit de ridicat de utilizare a resurselor de apă dulce. Acest lucru indică faptul că problemele legate de accesul la apă nu sunt atât de mult legate de lipsa acesteia, cât de infrastructura învechită și de deficiențele sistemelor de alimentare cu apă. <br><br>În același timp, în ciuda presiunii exercitate asupra resurselor de apă dulce, Franța, Portugalia și Spania par să gestioneze mai bine distribuția apei potabile curate și sigure: procentul locuitorilor care se confruntă cu probleme este acolo semnificativ mai mic decât media UE de 9 %, scrie Euronews.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Conflictul Iran-SUA escaladează din nou</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82922</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 08 Jul 2026 17:20:40 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>După o scurtă perioadă de calm, tensiunile dintre Iran și Statele Unite escaladează din nou. Schimbul de atacuri din ultimele zile a dus la creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale și a pus sub semnul întrebării continuarea negocierilor dintre cele două state. Președintele american Donald Trump a declarat că nu mai vede un rost în dialogul cu Teheranul și că ia în calcul suspendarea discuțiilor. Între timp, și șoferii din Republica Moldova resimt efectele conflictului, carburanții scumpindu-se din nou la pompă. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunță noi scumpiri la prețurile carburanților vânduți la pompă. Astfel, prețul benzinei va depăși, joi, 9 iulie, din nou pragul de 28 de lei pentru un litru, fiind în creștere cu 7 bani față de astăzi. Acest cost nu a mai fost atins de aproape trei săptămâni. Și motorina continuă să se scumpească. Pentru mâine, prețul maxim al dieselului va fi de 25 de lei și 36 de bani pentru un litru, cu 18 bani mai mult. Carburanții vânduți pe piața internă înregistrează scumpiri zilnice din 30 iunie, după mai bine de o lună de reduceri constante ale prețurilor. Se întâmplă după ce tensiunile din Iran și SUA au fost reluate, în ciuda negocirilor de pace. Astăzi, Iranul a afirmat că a lovit baze americane din Bahrain și Kuweit. Cu o seară înainte, armata americană anunțase că a lovit peste 80 de ținte în Iran, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale în strâmtoarea Ormuz, scrie presa internațională. Previziunile sunt în continuare sumbre. Președintele american, Donald Trump, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că armistițiul cu Iranul prevăzut pentru 60 de zile, „s-a încheiat”, iar negocierile cu Teheranul ar putea fi suspendate. Liderul de la Casa Albă a afirmat că nu mai are încredere în conducătorii iranieni, pe care i-a descris drept „niște nebuni”. DONALD TRUMP, președintele SUA: „Din punctul meu de vedere, cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei. Sunt niște gunoaie. Niște oameni bolnavi. Sunt conduși de oameni bolnavi, răi și violenți. Și dacă ei ar avea o armă nucleară, ar folosi-o. Din punctul meu de vedere, s-a terminat. O să vorbesc cu negociatorii noștri. Ei vor să negocieze. Sunt oameni de treabă – Steve Witkoff, Jared Kushner, dar ei trebuie să se întoarcă la mine. Din punctul meu de vedere, e doar o pierdere de timp să am de-a face cu ei. Sunt niște mincinoști. Noi facem o ințelegere, toată lumea e de acord – fără nicio armă nucleară. Ies afară, vorbesc cu presa, iar ei spun că nu am vorbit niciodată despre asta. Ceva nu e în regulă cu ei. Sunt niște nebuni.” Iranul a reacționat imediat și a acuzat Washingtonul de încălcarea memorandumului de înțelegere. Într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Teheran, autoritățile iraniene au avertizat că vor lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională. Atacurile au loc la mai puțin de o lună de la semnarea, pe 17 iunie, a memorandumului de înțelegere dintre SUA și Iran și începerea negocierilor menite să pună capăt războiului. Din cauza răbufnirii războiului din Orient și după reintroducerea sancțiunilor americane împotriva exporturilor iraniene de petrol, în ultimele zile, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ cu până la 6%. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ După o scurtă perioadă de calm, tensiunile dintre Iran și Statele Unite escaladează din nou. Schimbul de atacuri din ultimele zile a dus la creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale și a pus sub semnul întrebării continuarea negocierilor dintre cele două state. Președintele american Donald Trump a declarat că nu mai vede un rost în dialogul cu Teheranul și că ia în calcul suspendarea discuțiilor. Între timp, și șoferii din Republica Moldova resimt efectele conflictului, carburanții scumpindu-se din nou la pompă.<br><br>Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică anunță noi scumpiri la prețurile carburanților vânduți la pompă. Astfel, prețul benzinei va depăși, joi, 9 iulie, din nou pragul de 28 de lei pentru un litru, fiind în creștere cu 7 bani față de astăzi. Acest cost nu a mai fost atins de aproape trei săptămâni. Și motorina continuă să se scumpească. Pentru mâine, prețul maxim al dieselului va fi de 25 de lei și 36 de bani pentru un litru, cu 18 bani mai mult.<br><br>Carburanții vânduți pe piața internă înregistrează scumpiri zilnice din 30 iunie, după mai bine de o lună de reduceri constante ale prețurilor. Se întâmplă după ce tensiunile din Iran și SUA au fost reluate, în ciuda negocirilor de pace. Astăzi, Iranul a afirmat că a lovit baze americane din Bahrain și Kuweit. Cu o seară înainte, armata americană anunțase că a lovit peste 80 de ținte în Iran, ca răspuns la atacurile asupra a trei nave comerciale în strâmtoarea Ormuz, scrie presa internațională.<br><br>Previziunile sunt în continuare sumbre. Președintele american, Donald Trump, a declarat, în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că armistițiul cu Iranul prevăzut pentru 60 de zile, „s-a încheiat”, iar negocierile cu Teheranul ar putea fi suspendate. Liderul de la Casa Albă a afirmat că nu mai are încredere în conducătorii iranieni, pe care i-a descris drept „niște nebuni”.<br><br>DONALD TRUMP, președintele SUA: „Din punctul meu de vedere, cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei. Sunt niște gunoaie. Niște oameni bolnavi. Sunt conduși de oameni bolnavi, răi și violenți. Și dacă ei ar avea o armă nucleară, ar folosi-o. Din punctul meu de vedere, s-a terminat. O să vorbesc cu negociatorii noștri. Ei vor să negocieze. Sunt oameni de treabă – Steve Witkoff, Jared Kushner, dar ei trebuie să se întoarcă la mine. Din punctul meu de vedere, e doar o pierdere de timp să am de-a face cu ei. Sunt niște mincinoști. Noi facem o ințelegere, toată lumea e de acord – fără nicio armă nucleară. Ies afară, vorbesc cu presa, iar ei spun că nu am vorbit niciodată despre asta. Ceva nu e în regulă cu ei. Sunt niște nebuni.”<br><br>Iranul a reacționat imediat și a acuzat Washingtonul de încălcarea memorandumului de înțelegere. Într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Teheran, autoritățile iraniene au avertizat că vor lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională. Atacurile au loc la mai puțin de o lună de la semnarea, pe 17 iunie, a memorandumului de înțelegere dintre SUA și Iran și începerea negocierilor menite să pună capăt războiului. Din cauza răbufnirii războiului din Orient și după reintroducerea sancțiunilor americane împotriva exporturilor iraniene de petrol, în ultimele zile, petrolul Brent s-a scumpit cu aproximativ cu până la 6%.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Sondaj: 50% dintre cetățeni sunt mulțumiți de apartenența la UE</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82744</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 08 Jul 2026 10:52:11 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Aproape unul din trei europeni se așteaptă la o deteriorare a nivelului de trai, iar imaginea UE rămâne, în ansamblu, negativă pentru 17% dintre cetățeni. Un studiu la care au participat peste 26 000 de locuitori din țările UE a evidențiat o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul de pesimism între generații, țări și regiuni. Un nou sondaj Eurobarometru a arătat că creșterea prețurilor și scumpirea vieții reprezintă principalele motive de îngrijorare în aproape toate țările UE. Un pesimism deosebit de profund în ceea ce privește viitorul a fost înregistrat în Franța și Austria, relatează Euronews. În statele membre occidentale, ponderea răspunsurilor negative este, de obicei, mai mare; pe primul loc se află Franța, unde 44% dintre respondenți – un procent record la nivelul întregii Uniuni – se așteaptă la o înrăutățire a situației lor. Rezultate similare au fost înregistrate în Portugalia, Germania și Austria, în timp ce în țările din Europa de Nord, precum și din Europa Centrală și de Est, starea de spirit este vizibil mai optimistă. În Polonia, doar 9% dintre locuitori se așteaptă la o înrăutățire a situației lor, iar în Ungaria nivelul pesimismului economic este cel mai scăzut din UE — doar 8%. Pesimismul general în ceea ce privește viitorul este însoțit de o îngrijorare crescândă cu privire la „inflație, creșterea prețurilor și costul vieții” — tocmai aceste teme cetățenii ar dori să le vadă cel mai des pe agenda Parlamentului European. Aproape o treime dintre participanții la sondaj (27%) au declarat că, în ultimele 12 luni, calitatea vieții lor s-a înrăutățit; 11% consideră că s-a îmbunătățit, iar 62% spun că a rămas la fel. logos-pres.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Aproape unul din trei europeni se așteaptă la o deteriorare a nivelului de trai, iar imaginea UE rămâne, în ansamblu, negativă pentru 17% dintre cetățeni. Un studiu la care au participat peste 26 000 de locuitori din țările UE a evidențiat o diferență semnificativă în ceea ce privește nivelul de pesimism între generații, țări și regiuni.<br><br>Un nou sondaj Eurobarometru a arătat că creșterea prețurilor și scumpirea vieții reprezintă principalele motive de îngrijorare în aproape toate țările UE. Un pesimism deosebit de profund în ceea ce privește viitorul a fost înregistrat în Franța și Austria, relatează Euronews.<br><br>În statele membre occidentale, ponderea răspunsurilor negative este, de obicei, mai mare; pe primul loc se află Franța, unde 44% dintre respondenți – un procent record la nivelul întregii Uniuni – se așteaptă la o înrăutățire a situației lor. <br><br>Rezultate similare au fost înregistrate în Portugalia, Germania și Austria, în timp ce în țările din Europa de Nord, precum și din Europa Centrală și de Est, starea de spirit este vizibil mai optimistă. În Polonia, doar 9% dintre locuitori se așteaptă la o înrăutățire a situației lor, iar în Ungaria nivelul pesimismului economic este cel mai scăzut din UE — doar 8%.<br><br>Pesimismul general în ceea ce privește viitorul este însoțit de o îngrijorare crescândă cu privire la „inflație, creșterea prețurilor și costul vieții” — tocmai aceste teme cetățenii ar dori să le vadă cel mai des pe agenda Parlamentului European.<br><br>Aproape o treime dintre participanții la sondaj (27%) au declarat că, în ultimele 12 luni, calitatea vieții lor s-a înrăutățit; 11% consideră că s-a îmbunătățit, iar 62% spun că a rămas la fel.<br><br>logos-pres.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Suspecta atentatului din Monaco, ucisă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82880</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 07 Jul 2026 17:33:03 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Principala suspectă în atentatul cu bombă care l-a vizat pe miliardarul Vadim Yermolaiev, în Monaco, a fost găsită moartă și înhumată în apropiere de Kiev. Două persoane ar fi fost reținute în Ucraina în legătură cu acest caz, printre care un ofițer activ al serviciului ucrainean de informații militare. Anastasia Berezovska, o ucraineancă de 39 de ani stabilită în Germania, principală suspectă în atentatul cu bombă asupra oligarhului Vadim Iermolaiev, a fost găsită moartă în apropiere de Kiev. Presa ucraineană scrie că, femeia ar fi fost împușcată. Anchetatorii spun că, în ziua atacului, Anastasia s-ar fi deghizat pentru a nu atrage atenția. Imaginile de pe camerele de supraveghere au surprins inițial o persoană îmbrăcată în haine bărbătești și cu pălărie, motiv pentru care anchetatorii au crezut că autorul este un bărbat. Ulterior, după analiza altor înregistrări și pe baza declarației unui martor, aceștia au identificat-o pe Anastasia Berezovska. Potrivit anchetei, femeia ar fi supravegheat locuința victimei timp de mai multe zile, iar pe 29 iunie a instalat bomba pe care a detonat-o de la disanță. Aceasta a reușit să fugă de la fața locului, iar pe 3 iulie, Interpol a emis pe numele ei o notificare roșie pentru tentativă de omor, amplasarea unui dispozitiv exploziv într-un loc public și participare la o grupare infracțională. Deocamdată nu este clar cum a ajuns Berezovska ulterior în Ucraina și nici dacă a călătorit singură. Descoperirea corpului său în apropiere de Kiev indică faptul că femeia a reușit să părăsească Germania înainte ca autoritățile să o localizeze. Precizăm că alți doi suspecți ar fi fost reținuți în legătură cu acest caz. Ar fi vorba de un ofițer activ al Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării și un fost agent din cadrul forțelor de ordine. Deocamdată, nu este clar dacă cei doi sunt suspectați că au participat direct la organizarea atentatului, că au ajutat-o pe Berezovska să ajungă în Ucraina sau că au legătură cu moartea acesteia. Procurorul adjunct din Monaco, Morgan Raymond, declara anterior că modul în care dispozitivul a fost construit și detonat indica posibila existență a unor complici sau chiar a unei persoane care ar fi comandat atacul. Amintim că atentatul cu bombă a avut loc în seara zilei de 29 iunie. Rucsacul cu exploziv a fost pus în fața apartamentului magnatului imobiliar, Vadim Iermolaiev. În urma deflagrației, el, soția și fiul lor de 13 ani au fost grav răniți. Vadim Yermolaiev este un om de afaceri ucrainean și dezvoltator imobiliar, aflat sub sancțiuni în Ucraina din 2023 pentru presupuse legături economice cu Rusia. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Principala suspectă în atentatul cu bombă care l-a vizat pe miliardarul Vadim Yermolaiev, în Monaco, a fost găsită moartă și înhumată în apropiere de Kiev. Două persoane ar fi fost reținute în Ucraina în legătură cu acest caz, printre care un ofițer activ al serviciului ucrainean de informații militare.<br><br>Anastasia Berezovska, o ucraineancă de 39 de ani stabilită în Germania, principală suspectă în atentatul cu bombă asupra oligarhului Vadim Iermolaiev, a fost găsită moartă în apropiere de Kiev. Presa ucraineană scrie că, femeia ar fi fost împușcată. Anchetatorii spun că, în ziua atacului, Anastasia s-ar fi deghizat  pentru a nu atrage atenția. Imaginile de pe camerele de supraveghere au surprins inițial o persoană îmbrăcată în haine bărbătești și cu pălărie, motiv pentru care anchetatorii au crezut că autorul este un bărbat. Ulterior, după analiza altor înregistrări și pe baza declarației unui martor, aceștia au identificat-o pe Anastasia Berezovska. Potrivit anchetei, femeia ar fi supravegheat locuința victimei timp de mai multe zile, iar pe 29 iunie a instalat bomba pe care a detonat-o de la disanță. Aceasta a reușit să fugă de la fața locului, iar pe 3 iulie, Interpol a emis pe numele ei o notificare roșie pentru tentativă de omor, amplasarea unui dispozitiv exploziv într-un loc public și participare la o grupare infracțională. Deocamdată nu este clar cum a ajuns Berezovska ulterior în Ucraina și nici dacă a călătorit singură. <br><br>Descoperirea corpului său în apropiere de Kiev indică faptul că femeia a reușit să părăsească Germania înainte ca autoritățile să o localizeze. Precizăm că alți doi suspecți ar fi fost reținuți în legătură cu acest caz. Ar fi vorba de un ofițer activ al Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării și un fost agent din cadrul forțelor de ordine. Deocamdată, nu este clar dacă cei doi sunt suspectați că au participat direct la organizarea atentatului, că au ajutat-o pe Berezovska să ajungă în Ucraina sau că au legătură cu moartea acesteia. Procurorul adjunct din Monaco, Morgan Raymond, declara anterior că modul în care dispozitivul a fost construit și detonat indica posibila existență a unor complici sau chiar a unei persoane care ar fi comandat atacul. <br><br>Amintim că atentatul cu bombă a avut loc în seara zilei de 29 iunie. Rucsacul cu exploziv a fost pus în fața apartamentului magnatului imobiliar, Vadim Iermolaiev. În urma deflagrației, el, soția și fiul lor de 13 ani au fost grav răniți. Vadim Yermolaiev este un om de afaceri ucrainean și dezvoltator imobiliar, aflat sub sancțiuni în Ucraina din 2023 pentru presupuse legături economice cu Rusia.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>China a fost cuprinsă de furtuni devastatoare</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82877</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 07 Jul 2026 16:55:26 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>15 persoane au murit, iar aproape 50 de mii au fost evacuate din cauza inundațiilor, provocate de ploi torențiale, care au început luni. Serviciile meteo din China anunță că ploile vor continua în următoarele 48 de ore, iar președintele chinez, Xi Jinping, a cerut o mobilizare totală pentru operațiunile de salvare și sprijinirea populației afectate. Mai multe zone din centrul și sudul Chinei, au fost afectate luni de ploi torențiale, însoțite de furtuni și inundații severe. Potrivit presei locale, intemperiile devastatoare au ucis 15 persoane și au rănit 331. În prezent, o persoană este dispărută, 4.800 de case au fost avariate, iar 22 de case s-au prăbușit complet. Serviciile de urgență au folosit bărci de cauciuc pentru a evacua locuitorii prin zonele inundate. În urma acestor dezastre naturale, conducerea țării a cerut autorităților să intensifice intervențiile. Una dintre cele mai afectate provincii este Hubei, care a fost lovită de taifunul Mayask. Meteorologii chinezi au declarat că tornadele sunt un fenomen rar în provincie, ultima înregistrată fiind în 2021. Potrivit lor, această tornadă s-a format din cauza efectelor persistente ale taifunului, combinate cu furtuni locale și o masă de aer rece dinspre nord-est, creând un flux vertical de vânt foarte puternic pe măsură ce sistemele meteorologice s-au ciocnit. Viteza vântului tornadei a fost de aproximativ 40 de metri pe secundă și a avut o forță de aspirație foarte puternică, suficient de puternică pentru a răsturna cu ușurință mașinile și a provoca daune grave din cauza resturilor transportate. Oamenii de știință avertizează că intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme la nivel global vor continua să crească pe măsură ce Pământul se încălzește din cauza emisiilor provenite din utilizarea combustibililor fosili. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ 15 persoane au murit, iar aproape 50 de mii au fost evacuate din cauza inundațiilor, provocate de ploi torențiale, care au început luni. Serviciile meteo din China anunță că ploile vor continua în următoarele 48 de ore, iar președintele chinez, Xi Jinping, a cerut o mobilizare totală pentru operațiunile de salvare și sprijinirea populației afectate.<br><br>Mai multe zone din centrul și sudul Chinei, au fost afectate luni de ploi torențiale, însoțite de furtuni și inundații severe. Potrivit presei locale, intemperiile devastatoare au ucis 15 persoane și au rănit 331. În prezent, o persoană este dispărută, 4.800 de case au fost avariate, iar 22 de case s-au prăbușit complet. Serviciile de urgență au folosit bărci de cauciuc pentru a evacua locuitorii prin zonele inundate.<br><br>În urma acestor dezastre naturale, conducerea țării a cerut autorităților să intensifice intervențiile.<br><br>Una dintre cele mai afectate provincii este Hubei, care a fost lovită de taifunul Mayask. Meteorologii chinezi au declarat că tornadele sunt un fenomen rar în provincie, ultima înregistrată fiind în 2021. Potrivit lor, această tornadă s-a format din cauza efectelor persistente ale taifunului, combinate cu furtuni locale și o masă de aer rece dinspre nord-est, creând un flux vertical de vânt foarte puternic pe măsură ce sistemele meteorologice s-au ciocnit. Viteza vântului tornadei a fost de aproximativ 40 de metri pe secundă și a avut o forță de aspirație foarte puternică, suficient de puternică pentru a răsturna cu ușurință mașinile și a provoca daune grave din cauza resturilor transportate. Oamenii de știință avertizează că intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme la nivel global vor continua să crească pe măsură ce Pământul se încălzește din cauza emisiilor provenite din utilizarea combustibililor fosili.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Turismul agravează criza locuințelor din Europa</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82668</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 04 Jul 2026 12:12:05 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Creșterea numărului de turiști care sosesc cu avionul determină o creștere a prețurilor la cazare în țările UE. Acest efect se manifestă cel mai puternic în Spania, Portugalia și Italia, se arată într-un studiu al New Economics Foundation (NEF), realizat la comanda Federației Europene pentru Transport și Mediu. Autorii au analizat situația din șapte țări europene în perioada 2019–2025 și au descoperit o legătură între creșterea numărului de pasageri aerieni și creșterea prețurilor de achiziție și închiriere a locuințelor, relatează Euronews. Această legătură s-a manifestat cel mai evident în Spania, Portugalia, Italia și Grecia. În Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Polonia, unde fluxul acestor turiști a scăzut, creșterea prețurilor la locuințe a fost mai moderată. Conform estimărilor cercetătorilor, în Spania numărul turiștilor care sosesc cu avionul a crescut cu 12,8% în ultimii șapte ani. Aceasta a coincis cu o creștere a prețului mediu de achiziție a unei locuințe cu aproximativ 3,8 mii de euro și cu o creștere a chiriei cu 236 de euro, adică 1,7%. Dacă tendința se va menține, până în 2031 chiria ar putea crește cu încă 217 euro. Cu toate acestea, autorii nu consideră turismul singura cauză a crizei locuințelor. Prețurile cresc, de asemenea, din cauza lipsei de locuințe noi, a restricțiilor birocratice în domeniul construcțiilor, a problemelor legate de reglementările urbanistice și a deficitului de forță de muncă. Situația este influențată și de răspândirea închirierilor turistice, precum și de achiziționarea de locuințe secundare. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Creșterea numărului de turiști care sosesc cu avionul determină o creștere a prețurilor la cazare în țările UE. Acest efect se manifestă cel mai puternic în Spania, Portugalia și Italia, se arată într-un studiu al New Economics Foundation (NEF), realizat la comanda Federației Europene pentru Transport și Mediu. <br><br>Autorii au analizat situația din șapte țări europene în perioada 2019–2025 și au descoperit o legătură între creșterea numărului de pasageri aerieni și creșterea prețurilor de achiziție și închiriere a locuințelor, relatează Euronews. Această legătură s-a manifestat cel mai evident în Spania, Portugalia, Italia și Grecia. În Belgia, Danemarca, Germania, Țările de Jos și Polonia, unde fluxul acestor turiști a scăzut, creșterea prețurilor la locuințe a fost mai moderată. <br><br>Conform estimărilor cercetătorilor, în Spania numărul turiștilor care sosesc cu avionul a crescut cu 12,8% în ultimii șapte ani. Aceasta a coincis cu o creștere a prețului mediu de achiziție a unei locuințe cu aproximativ 3,8 mii de euro și cu o creștere a chiriei cu 236 de euro, adică 1,7%. Dacă tendința se va menține, până în 2031 chiria ar putea crește cu încă 217 euro. <br><br>Cu toate acestea, autorii nu consideră turismul singura cauză a crizei locuințelor. Prețurile cresc, de asemenea, din cauza lipsei de locuințe noi, a restricțiilor birocratice în domeniul construcțiilor, a problemelor legate de reglementările urbanistice și a deficitului de forță de muncă. Situația este influențată și de răspândirea închirierilor turistice, precum și de achiziționarea de locuințe secundare.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Acceleratorul de particule LHC a fost oprit pentru modernizare</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82652</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 04 Jul 2026 10:54:55 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva a oprit Marele Accelerator de Hadroni (LHC) pentru a începe implementarea unei revizii majore, planificată de mai mult timp, cu scopul de a spori puterea de coliziune a acestui dispozitiv şi de a-i ajuta totodată pe cercetători să descifreze misterul materiei întunecate din Univers, informează Agerpres. Fizicienii sper că acceleratorul modernizat va oferi noi perspective asupra fizicii fundamentale, inclusiv asupra naturii materiei întunecate. Se consideră că materia întunecată, împreună cu energia întunecată, constituie aproximativ 95% din Univers, însă nu a fost niciodată observată sau detectată în mod direct. Aparatul modernizat, cunoscut sub numele de HiLumi-LHC, este programat să intre în funcţiune în iunie 2030. &#039;La revedere, LHC, îţi mulţumim pentru toate coliziunile! Începem acum drumul către HiLumi LHC&#039;, a transmis CERN într-un mesaj publicat pe pagina sa dedicată LHC, cu puţin timp înainte de oprirea dispozitivului. În următorii patru ani, componentele cheie ale acceleratorului de particule, cu o lungime de 27 de kilometri, vor fi modernizate pentru a permite un număr semnificativ mai mare de coliziuni de protoni şi pentru a explora mai în profunzime misterele Universului. bursa.ro</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva a oprit Marele Accelerator de Hadroni (LHC) pentru a începe implementarea unei revizii majore, planificată de mai mult timp, cu scopul de a spori puterea de coliziune a acestui dispozitiv şi de a-i ajuta totodată pe cercetători să descifreze misterul materiei întunecate din Univers, informează Agerpres.<br><br>Fizicienii sper că acceleratorul modernizat va oferi noi perspective asupra fizicii fundamentale, inclusiv asupra naturii materiei întunecate. Se consideră că materia întunecată, împreună cu energia întunecată, constituie aproximativ 95% din Univers, însă nu a fost niciodată observată sau detectată în mod direct.<br><br>Aparatul modernizat, cunoscut sub numele de HiLumi-LHC, este programat să intre în funcţiune în iunie 2030.<br><br>'La revedere, LHC, îţi mulţumim pentru toate coliziunile! Începem acum drumul către HiLumi LHC', a transmis CERN într-un mesaj publicat pe pagina sa dedicată LHC, cu puţin timp înainte de oprirea dispozitivului.<br><br>În următorii patru ani, componentele cheie ale acceleratorului de particule, cu o lungime de 27 de kilometri, vor fi modernizate pentru a permite un număr semnificativ mai mare de coliziuni de protoni şi pentru a explora mai în profunzime misterele Universului.<br><br>bursa.ro ]]></turbo:content>
</item></channel></rss>