<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss xmlns:yandex="http://news.yandex.ru" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" xmlns:turbo="http://turbo.yandex.ru" version="2.0">
<channel>
<title>Economic - ExclusivTV.md</title>
<link>https://exclusivtv.md/</link>
<language>ru</language>
<description>Economic - ExclusivTV.md</description>
<yandex:logo>https://exclusivtv.md/yandexlogo.png</yandex:logo>
<yandex:logo type="square">https://exclusivtv.md/yandexsquarelogo.png</yandex:logo>
<generator>DataLife Engine</generator><item turbo="true">
<title>Moldova intenționează să-și dubleze exporturile de fructe pe piața UE</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84177</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 19 Sep 2026 10:31:41 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Moldova intenționează să-și dubleze exporturile de fructe în următorii ani și să-și extindă prezența pe piața fructelor din Uniunea Europeană, atât prin creșterea volumului vânzărilor, cât și prin concentrarea atenției asupra produselor cu valoare adăugată. Acest lucru a fost menționat în cadrul unei ședințe pe care ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, a organizat-o împreună cu reprezentanții Consiliului consultativ sectorial pentru fructe, nuci și fructe de pădure, discutând cu aceștia situația din sector, problemele existente și direcțiile de dezvoltare. Reprezentanții sectorului au prezentat obiectivele propuse pentru dezvoltarea durabilă a pomiculturii în următorii ani. Printre acestea se numără modernizarea plantațiilor, creșterea productivității și dublarea exporturilor, inclusiv prin creșterea valorii adăugate a produselor comercializate. În cadrul discuțiilor a fost subliniată necesitatea investițiilor în infrastructura post-recoltare. S-a menționat că, pentru a avea acces la rețelele moderne de distribuție și la piețele care oferă condiții comerciale mai avantajoase, sunt necesare capacități suplimentare de sortare, calibrare, răcire, ambalare, depozitare și prelucrare. Obiectivul pentru următorii ani este extinderea prezenței pe piață, atât prin creșterea volumelor de vânzări, cât și prin concentrarea atenției asupra produselor cu valoare adăugată. infomarket.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Moldova intenționează să-și dubleze exporturile de fructe în următorii ani și să-și extindă prezența pe piața fructelor din Uniunea Europeană, atât prin creșterea volumului vânzărilor, cât și prin concentrarea atenției asupra produselor cu valoare adăugată. Acest lucru a fost menționat în cadrul unei ședințe pe care ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, a organizat-o împreună cu reprezentanții Consiliului consultativ sectorial pentru fructe, nuci și fructe de pădure, discutând cu aceștia situația din sector, problemele existente și direcțiile de dezvoltare. <br><br>Reprezentanții sectorului au prezentat obiectivele propuse pentru dezvoltarea durabilă a pomiculturii în următorii ani. Printre acestea se numără modernizarea plantațiilor, creșterea productivității și dublarea exporturilor, inclusiv prin creșterea valorii adăugate a produselor comercializate. În cadrul discuțiilor a fost subliniată necesitatea investițiilor în infrastructura post-recoltare. S-a menționat că, pentru a avea acces la rețelele moderne de distribuție și la piețele care oferă condiții comerciale mai avantajoase, sunt necesare capacități suplimentare de sortare, calibrare, răcire, ambalare, depozitare și prelucrare. <br><br>Obiectivul pentru următorii ani este extinderea prezenței pe piață, atât prin creșterea volumelor de vânzări, cât și prin concentrarea atenției asupra produselor cu valoare adăugată.<br><br>infomarket.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Numărul populației active a crescut</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83924</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 19 Sep 2026 09:45:05 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Efectivul forței de muncă (populația activă din punct de vedere economic cu vârsta cuprinsă între 15 și 89 de ani) a fost, în trimestrul al II-lea al anului 2026, de 926,9 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,5% față de trimestrul I. Conform rezultatelor studiului statistic &quot;Ancheta privind forța de muncă&quot;, prezentat de Biroul Național de Statistică, în trimestrul al II-lea al anului 2026, ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost de 51,8%, depășind ponderea femeilor (48,2%). În același timp, ponderea populației active din punct de vedere economic care locuia în orașe a fost mai mare decât în mediul rural: 52,4% față de 47,6%. Rata de participare la forța de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 89 de ani a fost de 48,5%, cu 1 punct procentual mai mare decât în trimestrul anterior (47,5%). Rata de participare la forța de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a fost de 68,2%, cu 2 puncte procentuale mai mare decât cea din primul trimestru al anului 2026 (66,2%). infomarket.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Efectivul forței de muncă (populația activă din punct de vedere economic cu vârsta cuprinsă între 15 și 89 de ani) a fost, în trimestrul al II-lea al anului 2026, de 926,9 mii de persoane, înregistrând o creștere de 2,5% față de trimestrul I.<br><br>Conform rezultatelor studiului statistic "Ancheta privind forța de muncă", prezentat de Biroul Național de Statistică, în trimestrul al II-lea al anului 2026, ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost de 51,8%, depășind ponderea femeilor (48,2%). <br><br>În același timp, ponderea populației active din punct de vedere economic care locuia în orașe a fost mai mare decât în mediul rural: 52,4% față de 47,6%. Rata de participare la forța de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 15 și 89 de ani a fost de 48,5%, cu 1 punct procentual mai mare decât în trimestrul anterior (47,5%). <br><br>Rata de participare la forța de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a fost de 68,2%, cu 2 puncte procentuale mai mare decât cea din primul trimestru al anului 2026 (66,2%).<br><br>infomarket.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>CFM anunță procedura de achiziție a serviciilor pentru reconstrucția liniei Iași — Ungheni</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84166</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 14:22:25 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Întreprinderea &quot;Căile Ferate din Moldova&quot; a anunțat achiziționarea serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor de construcție în cadrul proiectului de reconstrucție a liniei feroviare Iași – Ungheni, care va fi electrificată. În cadrul acestui proiect sunt prevăzute, în special, lucrări complexe de refacere, modernizare și electrificare a infrastructurii feroviare, printre care: reconstrucția și modernizarea podului feroviar peste râul Prut; modernizarea infrastructurii feroviare a stației Ungheni și a ecartamentului european de 1435 mm; electrificarea liniei feroviare de la podul peste râul Prut până la ecartamentul european al stației Ungheni; modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare și blocare, precum și a comunicațiilor feroviare și a telecomunicațiilor; protecția și, dacă este necesar, reconfigurarea rețelelor de utilități existente în zona de implementare a proiectului. Potrivit CFM, implementarea proiectului va contribui la creșterea siguranței și fiabilității infrastructurii feroviare transfrontaliere, precum și la integrarea în continuare a rețelei feroviare din Moldova în spațiul de transport european. infomarket.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Întreprinderea "Căile Ferate din Moldova" a anunțat achiziționarea serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor de construcție în cadrul proiectului de reconstrucție a liniei feroviare Iași – Ungheni, care va fi electrificată.<br><br>În cadrul acestui proiect sunt prevăzute, în special, lucrări complexe de refacere, modernizare și electrificare a infrastructurii feroviare, printre care: reconstrucția și modernizarea podului feroviar peste râul Prut; modernizarea infrastructurii feroviare a stației Ungheni și a ecartamentului european de 1435 mm; electrificarea liniei feroviare de la podul peste râul Prut până la ecartamentul european al stației Ungheni; modernizarea sistemelor de semnalizare, centralizare și blocare, precum și a comunicațiilor feroviare și a telecomunicațiilor; protecția și, dacă este necesar, reconfigurarea rețelelor de utilități existente în zona de implementare a proiectului. <br><br>Potrivit CFM, implementarea proiectului va contribui la creșterea siguranței și fiabilității infrastructurii feroviare transfrontaliere, precum și la integrarea în continuare a rețelei feroviare din Moldova în spațiul de transport european.<br><br>infomarket.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Datoriile fiscale vor fi recuperate direct din conturile persoanelor</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84164</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 13:19:07 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Începând cu 1 ianuarie 2027, Serviciul Fiscal de Stat va putea emite ordine de încasare pentru datoriile persoanelor fizice care nu desfășoară activități antreprenoriale, în mod similar cu modul în care se procedează în cazul persoanelor juridice. Ordinele vor avea forța unor titluri executorii, iar recuperarea se va face din conturile de plăți/conturile bancare, dacă persoana fizică dispune de acestea (cu unele excepții). Această prevedere este inclusă în proiectul de politică bugetară și fiscală pentru 2027. Procedura de emitere a ordinelor de încasare va fi similară cu cea prevăzută la art. 197 din Codul fiscal. Adică, acestea pot fi trimise începând cu ziua următoare datei la care a apărut datoria sau cu ziua în care a fost constatată restanța. Ordinul de încasare al Serviciului Național de Impozite se execută în termen de 24 de ore de la primirea acestuia. Conform Codului de Execuție, documentul va fi transmis către organizația la care lucrează persoana fizică sau de la care primește remunerație, pensie, bursă sau alte venituri, cu solicitarea de a reține sumele menționate în acesta. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Începând cu 1 ianuarie 2027, Serviciul Fiscal de Stat va putea emite ordine de încasare pentru datoriile persoanelor fizice care nu desfășoară activități antreprenoriale, în mod similar cu modul în care se procedează în cazul persoanelor juridice.<br><br>Ordinele vor avea forța unor titluri executorii, iar recuperarea se va face din conturile de plăți/conturile bancare, dacă persoana fizică dispune de acestea (cu unele excepții). Această prevedere este inclusă în proiectul de politică bugetară și fiscală pentru 2027. <br><br>Procedura de emitere a ordinelor de încasare va fi similară cu cea prevăzută la art. 197 din Codul fiscal. Adică, acestea pot fi trimise începând cu ziua următoare datei la care a apărut datoria sau cu ziua în care a fost constatată restanța. Ordinul de încasare al Serviciului Național de Impozite se execută în termen de 24 de ore de la primirea acestuia. <br><br>Conform Codului de Execuție, documentul va fi transmis către organizația la care lucrează persoana fizică sau de la care primește remunerație, pensie, bursă sau alte venituri, cu solicitarea de a reține sumele menționate în acesta.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Reguli noi cu privire la formarea prețului la medicamente</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84213</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 11:26:59 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>În Moldova se propune stabilirea principiului unei marje comerciale unice pentru medicamente pe întreg teritoriul țării, indiferent de locul de vânzare. O dispoziție referitoare la politica de prețuri este prevăzută în proiectul de lege privind activitatea farmaceutică, elaborat de Ministerul Sănătății. Consultările pe această temă se vor desfășura până la 21 septembrie. Noua lege va înlocui un document similar din 1993. Aceasta reglementează procedura de obținere a autorizației și de desfășurare a activității în acest domeniu, cerințele privind vânzarea online a medicamentelor și, în general, normele de supraveghere a acestei piețe. De asemenea, se introduc o serie de noutăți. În special, farmaciilor li se va interzice să stabilească și să aplice reduceri și alte stimulente financiare care încurajează achiziționarea excesivă de medicamente. În același timp, platformele logistice electronice și serviciile de curierat vor avea dreptul să livreze medicamentele pacienților. În acest context, ele vor fi obligate să respecte cerințele privind conservarea și trasabilitatea medicamentelor, precum și protecția datelor cu caracter personal. Costul livrării nu va trebui să depindă de denumirea medicamentelor, de valoarea comenzii sau de numărul de ambalaje achiziționate. Conform proiectului, pentru desfășurarea unei astfel de activități va fi necesară o autorizație pe termen nelimitat și netransmisibilă din partea Agenției pentru Medicamente și Dispozitive Medicale, precum și un certificat de conformitate cu bunele practici farmaceutice (GPP). Documentele de autorizare în vigoare vor trebui reînnoite gratuit în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ În Moldova se propune stabilirea principiului unei marje comerciale unice pentru medicamente pe întreg teritoriul țării, indiferent de locul de vânzare.<br>O dispoziție referitoare la politica de prețuri este prevăzută în proiectul de lege privind activitatea farmaceutică, elaborat de Ministerul Sănătății. Consultările pe această temă se vor desfășura până la 21 septembrie.<br><br>Noua lege va înlocui un document similar din 1993. Aceasta reglementează procedura de obținere a autorizației și de desfășurare a activității în acest domeniu, cerințele privind vânzarea online a medicamentelor și, în general, normele de supraveghere a acestei piețe. De asemenea, se introduc o serie de noutăți.<br><br>În special, farmaciilor li se va interzice să stabilească și să aplice reduceri și alte stimulente financiare care încurajează achiziționarea excesivă de medicamente. În același timp, platformele logistice electronice și serviciile de curierat vor avea dreptul să livreze medicamentele pacienților. În acest context, ele vor fi obligate să respecte cerințele privind conservarea și trasabilitatea medicamentelor, precum și protecția datelor cu caracter personal. Costul livrării nu va trebui să depindă de denumirea medicamentelor, de valoarea comenzii sau de numărul de ambalaje achiziționate. <br><br>Conform proiectului, pentru desfășurarea unei astfel de activități va fi necesară o autorizație pe termen nelimitat și netransmisibilă din partea Agenției pentru Medicamente și Dispozitive Medicale, precum și un certificat de conformitate cu bunele practici farmaceutice (GPP). <br><br>Documentele de autorizare în vigoare vor trebui reînnoite gratuit în termen de un an de la intrarea în vigoare a legii.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Moldova a primit asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84136</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 16:30:30 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Moldova a beneficiat anul trecut de asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către energie, economie și educație. Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, 704,6 milioane de euro din această sumă au fost granturi. Față de 2024, când debursările au însumat aproximativ 1,6 miliarde de euro, volumul acestora a scăzut cu circa 10%. Autorii raportului explică diminuarea prin finalizarea unor pachete de urgență acordate în contextul crizei energetice din 2022-2023 și trecerea către implementarea proiectelor multianuale. Uniunea Europeană a rămas principalul partener extern de dezvoltare al Republicii Moldova, cu debursări de 530,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 36,8% din total. Au urmat Banca Mondială – 171 de milioane de euro, BERD – 162,4 milioane, Germania – 111,4 milioane și România – 86,3 milioane de euro. Împreună, primii cinci parteneri au concentrat peste 74% din totalul debursărilor. Energia a atras cele mai multe fonduri – 459,9 milioane de euro, sau 31,9% din total. Banii au fost utilizați, între altele, pentru achiziția de gaze pentru regiunea transnistreană, compensații pentru gospodăriile vulnerabile, reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a peste 41 de mii de contoare inteligente și interconectarea sistemului electroenergetic național la rețeaua europeană ENTSO-E. Pentru economie au fost debursați 259,8 milioane de euro, iar pentru educație – 118,2 milioane. Apărarea a beneficiat de 90,2 milioane de euro, iar transportul și infrastructura – de 87,9 milioane de euro. Sectorul public a absorbit 88,2% din totalul asistenței, echivalentul a 1,27 miliarde de euro. Sectorului privat i-au revenit 135,1 milioane de euro, iar organizațiilor neguvernamentale – 34,4 milioane. În anul trecut au fost implementate 714 proiecte de asistență externă, potrivit datelor raportate de partenerii de dezvoltare, dintre care 41 au fost cofinanțate de mai mulți parteneri. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Moldova a beneficiat anul trecut de asistență externă în valoare de 1,4 miliarde de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind direcționată către energie, economie și educație. Potrivit unui raport prezentat de Cancelaria de Stat, 704,6 milioane de euro din această sumă au fost granturi.<br><br>Față de 2024, când debursările au însumat aproximativ 1,6 miliarde de euro, volumul acestora a scăzut cu circa 10%. Autorii raportului explică diminuarea prin finalizarea unor pachete de urgență acordate în contextul crizei energetice din 2022-2023 și trecerea către implementarea proiectelor multianuale.<br><br>Uniunea Europeană a rămas principalul partener extern de dezvoltare al Republicii Moldova, cu debursări de 530,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 36,8% din total. Au urmat Banca Mondială – 171 de milioane de euro, BERD – 162,4 milioane, Germania – 111,4 milioane și România – 86,3 milioane de euro. Împreună, primii cinci parteneri au concentrat peste 74% din totalul debursărilor.<br><br>Energia a atras cele mai multe fonduri – 459,9 milioane de euro, sau 31,9% din total. Banii au fost utilizați, între altele, pentru achiziția de gaze pentru regiunea transnistreană, compensații pentru gospodăriile vulnerabile, reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, instalarea a peste 41 de mii de contoare inteligente și interconectarea sistemului electroenergetic național la rețeaua europeană ENTSO-E.<br><br>Pentru economie au fost debursați 259,8 milioane de euro, iar pentru educație – 118,2 milioane. Apărarea a beneficiat de 90,2 milioane de euro, iar transportul și infrastructura – de 87,9 milioane de euro. Sectorul public a absorbit 88,2% din totalul asistenței, echivalentul a 1,27 miliarde de euro. Sectorului privat i-au revenit 135,1 milioane de euro, iar organizațiilor neguvernamentale – 34,4 milioane.<br><br>În anul trecut au fost implementate 714 proiecte de asistență externă, potrivit datelor raportate de partenerii de dezvoltare, dintre care 41 au fost cofinanțate de mai mulți parteneri.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Profitul băncilor din Moldova a crescut</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84125</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 12:38:40 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Profit în creștere pentru băncile din Republica Moldova: în primele șase luni ale anului, profitul a urcat la 2,36 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, profitul sectorului bancar a crescut cu 14,6% față de primul semestru din 2025. Veniturile din dobânzi au ajuns la 6,35 miliarde de lei, în creștere cu 22,4%, datorită creșterii veniturilor din activitatea de creditare cu aproape 855 de milioane de lei, până la 4,67 miliarde de lei. Și volumul creditelor acordate de bănci a crescut. Soldul brut al creditelor a ajuns la 114,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie, cu 11,7% mai mult decât la începutul anului. Cele mai multe credite au fost acordate pentru procurarea sau construcția de imobile, comerț și consum. Totodată, conform datelor BNM, în aceeași perioadă, depozitele au crescut cu 5,5% și au ajuns la 152,4 miliarde de lei. Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 7,8%, până la 93,6 miliarde de lei, iar cele ale persoanelor juridice au ajuns la 58,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 2,1%. La sfârșitul lunii iunie, activele totale ale sectorului bancar erau de 202 miliarde de lei, cu 6,4% mai mult față de sfârșitul anului 2025. Fondurile proprii ale băncilor au crescut cu 12,7%, ajungând la la 26,5 miliarde de lei. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Profit în creștere pentru băncile din Republica Moldova: în primele șase luni ale anului, profitul a urcat la 2,36 miliarde de lei, cu 300 de milioane de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. <br><br>Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, profitul sectorului bancar a crescut cu 14,6% față de primul semestru din 2025. Veniturile din dobânzi au ajuns la 6,35 miliarde de lei, în creștere cu 22,4%, datorită creșterii veniturilor din activitatea de creditare cu aproape 855 de milioane de lei, până la 4,67 miliarde de lei.<br><br>Și volumul creditelor acordate de bănci a crescut. Soldul brut al creditelor a ajuns la 114,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie, cu 11,7% mai mult decât la începutul anului. Cele mai multe credite au fost acordate pentru procurarea sau construcția de imobile, comerț și consum.<br><br>Totodată, conform datelor BNM, în aceeași perioadă, depozitele au crescut cu 5,5% și au ajuns la 152,4 miliarde de lei. Depozitele persoanelor fizice au crescut cu 7,8%, până la 93,6 miliarde de lei, iar cele ale persoanelor juridice au ajuns la 58,6 miliarde de lei, fiind în creștere cu 2,1%.<br><br>La sfârșitul lunii iunie, activele totale ale sectorului bancar erau de 202 miliarde de lei, cu 6,4% mai mult față de sfârșitul anului 2025. Fondurile proprii ale băncilor au crescut cu 12,7%, ajungând la la 26,5 miliarde de lei.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Moldova - printre lideri la inflația anuală în august</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84105</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 12:27:09 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Cu o inflație anuală de 6,96% în luna august, Moldova s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce privește indicele prețurilor de consum printre țările din Europa și din regiune analizate de Banca Națională a Moldovei în ultimele 12 luni. Potrivit Biroului Național de Statistică, Turcia se află în fruntea listei țărilor în care s-a înregistrat cea mai mare inflație anuală în luna august a acestui an, cu 31,5%. Moldova s-a situat pe locul al doilea – 6,96%. Urmează: Georgia și Islanda – câte 5,6%, Bulgaria – 5,1%, Croația – 4,1%, Cipru – 3,5%, Polonia – 3,4%, Slovenia – 3%, Macedonia de Nord – 2,6%, Cehia – 1,9%, Estonia – 1,5%. infomarket.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Cu o inflație anuală de 6,96% în luna august, Moldova s-a clasat pe locul al doilea în ceea ce privește indicele prețurilor de consum printre țările din Europa și din regiune analizate de Banca Națională a Moldovei în ultimele 12 luni.<br><br>Potrivit Biroului Național de Statistică, Turcia se află în fruntea listei țărilor în care s-a înregistrat cea mai mare inflație anuală în luna august a acestui an, cu 31,5%. Moldova s-a situat pe locul al doilea – 6,96%. Urmează: Georgia și Islanda – câte 5,6%, Bulgaria – 5,1%, Croația – 4,1%, Cipru – 3,5%, Polonia – 3,4%, Slovenia – 3%, Macedonia de Nord – 2,6%, Cehia – 1,9%, Estonia – 1,5%.<br><br>infomarket.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Cursul valutar afișat de BNM pentru astăzi</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=62381</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 09:01:01 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Banca Națională a Moldovei a stabilit astăzi un curs de schimb care reflectă o întărire a leului moldovenesc față de euro, dar fără schimbări în raport cu dolarul american. Euro a înregistrat astăzi o valoare de 20.09 lei moldovenești, marcând o scădere cu 2 bani. Dolarul american a fost cotat astăzi la 17.42 lei moldovenești - fără schimbări. Leul românesc a fost cotat astăzi la 3.81 lei moldovenești, hrivna ucraineană la 0.39 lei, iar rubla rusă la 0.20 lei.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ <b>Banca Națională a Moldovei a stabilit astăzi un curs de schimb care reflectă o întărire a leului moldovenesc față de euro, dar fără schimbări în raport cu dolarul american.</b><br><br>Euro a înregistrat astăzi o valoare de 20.09 lei moldovenești, marcând o scădere cu 2 bani.<br><br>Dolarul american a fost cotat astăzi la 17.42 lei moldovenești - fără schimbări.<br><br>Leul românesc a fost cotat astăzi la 3.81 lei moldovenești, hrivna ucraineană la 0.39 lei, iar rubla rusă la 0.20 lei. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>ANRE nu exclude o nouă majorare a tarifului la gaz</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84261</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 15:10:32 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Tariful la gazele naturale din Republica Moldova ar putea fi revizuit din nou dacă prețurile de pe piețele internaționale se vor menține la nivelurile ascendente din ultima perioadă. În acest context, se așteaptă și o creștere a tarifului pentru energia termică la începutul sezonului de încălzire. Previziunile vin din partea directorului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Constantin Borosan. Directorul ANRE, Constantin Borosan, susține că, furnizorul este cel care reface calculele și solicită Agenției o eventuală modificare a prețului reglementat. Totuși, în actualele condiții de creștere fulminantă a prețului pe bursă pentru gazul natural, nu se exclude o majorare și pe piața internă. CONSTATIN BOROSAN, directorul ANRE: &quot;Pentru perioada din august până în decembrie a fost considerat un preț de achiziție a gazelor naturale de circa 54 de euro/MWh. Acum ceea ce se întâmplă pe piață, vedem achizițiile spot într-adevăr azi dimineață erau 82 euro/MWh. Respectiv, în cazul în care această tendință se păstrează, legea gazelor naturale și metodologia tarifară spune foarte clar că titularul de licență, furnizorul de gaze naturale, urmează să efectueze calculele și să depună solicitare la agenție&quot;. Directorul ANRE precizează că, deocamdată, nu există o decizie privind majorarea tarifului. În schimb, mai mulți furnizori mici de energie termică deja au depus cereri pentru creșterea tarifelor. CONSTATIN BOROSAN, directorul ANRE: &quot;Atunci când au fost aprobate tarifele pentru furnizarea energiei termice, au fost valorile din luna februarie, până la conflictul din Golful Persic, când prețurile erau altele. Acum cred că ne dăm seama foarte bine, componenta de combustibil în producerea energiei termice are cea mai mare cotă parte. Respectiv, evident este o legătură cauzală directă între creșterea prețului la combustibil și produsul final&quot;. Constantin Borosan a menționat că Termoelectrica, cel mai mare furnizor de căldură din țară nu a venit, deocamdată, cu o astfel de solicitare. Amintim că, din 1 septembrie curent, consumatorii achită un preț cu aproape șase lei mai mari pentru un metru cub de gaze. Tariful este de 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub, cu 5 lei și 88 de bani mai mult decât până acum. De asemenea, autoritățile nu exclud nici scumpirea energiei electrice, achiziționată în ultima perioadă la prețuri mai mari decât cel inclus în tarif. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Tariful la gazele naturale din Republica Moldova ar putea fi revizuit din nou dacă prețurile de pe piețele internaționale se vor menține la nivelurile ascendente din ultima perioadă.  În acest context, se așteaptă și o creștere a tarifului pentru energia termică la începutul sezonului de încălzire. Previziunile vin din partea directorului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Constantin Borosan.<br><br>Directorul ANRE, Constantin Borosan, susține că, furnizorul este cel care reface calculele și solicită Agenției o eventuală modificare a prețului reglementat. Totuși, în actualele condiții de creștere fulminantă a prețului pe bursă pentru gazul natural, nu se exclude o majorare și pe piața internă.<br><br>CONSTATIN BOROSAN, directorul ANRE: "Pentru perioada din august până în decembrie a fost considerat un preț de achiziție a gazelor naturale de circa 54 de euro/MWh. Acum ceea ce se întâmplă pe piață, vedem achizițiile spot într-adevăr azi dimineață erau 82 euro/MWh. Respectiv, în cazul în care această tendință se păstrează, legea gazelor naturale și metodologia tarifară spune foarte clar că titularul de licență, furnizorul de gaze naturale, urmează să efectueze calculele și să depună solicitare la agenție".<br><br>Directorul ANRE precizează că, deocamdată, nu există o decizie privind majorarea tarifului. În schimb, mai mulți furnizori mici de energie termică deja au depus cereri pentru creșterea tarifelor.<br><br>CONSTATIN BOROSAN, directorul ANRE: "Atunci când au fost aprobate tarifele pentru furnizarea energiei termice, au fost valorile din luna februarie, până la conflictul din Golful Persic, când prețurile erau altele. Acum cred că ne dăm seama foarte bine, componenta de combustibil în producerea energiei termice are cea mai mare cotă parte. Respectiv, evident este o legătură cauzală directă între creșterea prețului la combustibil și produsul final".<br><br>Constantin Borosan a menționat că Termoelectrica, cel mai mare furnizor de căldură din țară  nu a venit, deocamdată, cu o astfel de solicitare.  Amintim că, din 1 septembrie curent, consumatorii achită un preț cu aproape șase lei mai mari pentru un metru cub de gaze. Tariful este de 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub, cu 5 lei și 88 de bani mai mult decât până acum. De asemenea, autoritățile nu exclud nici scumpirea energiei electrice, achiziționată în ultima perioadă la prețuri mai mari decât cel inclus în tarif.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Numărul de rezidenți al parcului IT depășește 3.000</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84068</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 09:34:33 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Numărul companiilor rezidente active ale Parcului de Inovație și Tehnologie din Moldova (MITP) a depășit 3.000 la începutul lunii septembrie. Underway Company S.R.L., fondată în Republica Moldova în august de frații Robert și Kevin Goncear, antreprenori moldoveni care s-au întors în țară după 20 de ani de ședere în Belgia, a devenit a 3.000-a companie rezidentă. Compania oferă servicii și soluții tehnologice în principal pentru segmentul B2B în domenii precum inteligența artificială, sistemele ERP și CRM, dezvoltarea de software și soluții SaaS. Este specializată în proiectarea arhitecturală și dezvoltarea integrată de aplicații web și platforme SaaS multi-tenant pentru clienți internaționali. MITP și-a început activitatea în 2018 cu 338 de companii rezidente. Opt ani mai târziu, parcul reunește peste 3.000 de companii active. În prezent, companiile rezidente unesc peste 27.000 de persoane angajate oficial, iar fondatorii și investitorii companiilor din ecosistem reprezintă peste 50 de țări. infotag.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Numărul companiilor rezidente active ale Parcului de Inovație și Tehnologie din Moldova (MITP) a depășit 3.000 la începutul lunii septembrie. <br><br>Underway Company S.R.L., fondată în Republica Moldova în august de frații Robert și Kevin Goncear, antreprenori moldoveni care s-au întors în țară după 20 de ani de ședere în Belgia, a devenit a 3.000-a companie rezidentă. Compania oferă servicii și soluții tehnologice în principal pentru segmentul B2B în domenii precum inteligența artificială, sistemele ERP și CRM, dezvoltarea de software și soluții SaaS. Este specializată în proiectarea arhitecturală și dezvoltarea integrată de aplicații web și platforme SaaS multi-tenant pentru clienți internaționali.<br><br>MITP și-a început activitatea în 2018 cu 338 de companii rezidente. Opt ani mai târziu, parcul reunește peste 3.000 de companii active. În prezent, companiile rezidente unesc peste 27.000 de persoane angajate oficial, iar fondatorii și investitorii companiilor din ecosistem reprezintă peste 50 de țări.<br><br>infotag.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Cât valorează un euro și un dolar?</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=79618</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 09:01:03 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit datele oficiale de schimb valutar pentru ziua de astăzi. Astfel, un euro are valoarea de 20 lei și 11 de bani. Dolarul american costă 17 lei și 42 de bani. Leul românesc costă 3 lei și 82 de bani. Rubla rusească costă 20 de bani, iar hrivna ucraineană - 39 de bani.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit datele oficiale de schimb valutar pentru ziua de astăzi.<br><br>Astfel, un euro are valoarea de 20 lei și 11 de bani. Dolarul american costă 17 lei și 42 de bani.<br><br>Leul românesc costă 3 lei și 82 de bani.<br><br>Rubla rusească costă 20 de bani, iar hrivna ucraineană - 39 de bani. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Motorina se scumpește cu 51 de bani</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84226</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 15:17:21 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Salt considerabil pe piața carburanților din țară. Motorina este foarte aproape să depășească pragul de 35 de lei pentru un litru, cel mai mare preț din ultimele cinci luni, o scumpire fiind prevăzută și pentru benzină. Majorările sunt influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia. Liderul de la Casa Albă, Donald Trump acuză Kievul că, astfel contribuie la deficitul de carburanți. Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pe 15 septembrie, motorina se scumpește cu 51 de bani, iar litrul de diesel va fi vândut la pompă la un preț maxim de 34 de lei și 97 de bani. Acesta este cel mai mare preț pentru motorină înregistrat de la începutul lunii aprilie. Și benzina se scumpește cu 22 de bani, iar litrul va fi comercializat la un preț maxim de 33 de lei și 26 de bani. ANRE precizează că în ultimele două săptămâni, cotația Platts pentru motorină a crescut cu peste 20%, iar cea pentru benzină cu 8,6%. Și în Statele Unite, care produc cantități mari de petrol, dar importă țiței din Canada, Mexic și statele din Golf, prețul motorinei a ajuns în weekend la un nivel record de 6 dolari pentru un galon. Scumpirea este pusă pe seama conflictelor și a atacurilor asupra rafinăriilor din Rusia, care afectează aprovizionarea globală și sporesc temerile privind inflația. În acest context, Donald Trump mută atenția spre Ucraina. Președintele american îl acuză pe Volodimir Zelenski că atacurile asupra rafinăriilor rusești ar contribui la deficitul de carburanți la nivel mondial. DONALD TRUMP, președintele SUA: „Zelenski trebuie să facă un singur lucru: să înceteze să distrugă motorina din Rusia. El creează un deficit de motorină. Asta nu are legătură cu Orientul Mijlociu, ci cu războiul dintre Rusia și Ucraina.” Înainte de izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la sfârșitul lunii februarie, un galon de motorină costa în medie 3,76 dolari în SUA. De atunci, prețul a crescut rapid, pe fondul scumpirii țițeiului și al problemelor de aprovizionare din Orientul Mijlociu. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Salt considerabil pe piața carburanților din țară. Motorina este foarte aproape să depășească pragul de 35 de lei pentru un litru, cel mai mare preț din ultimele cinci luni, o scumpire fiind prevăzută și pentru benzină. Majorările sunt influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu și atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia. Liderul de la Casa Albă, Donald Trump acuză Kievul că, astfel contribuie la deficitul de carburanți.<br><br>Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pe 15 septembrie, motorina se scumpește cu 51 de bani, iar litrul de diesel va fi vândut la pompă la un preț maxim de 34 de lei și 97 de bani. Acesta este cel mai mare preț pentru motorină înregistrat de la începutul lunii aprilie. Și benzina se scumpește cu 22 de bani, iar litrul va fi comercializat la un preț maxim de 33 de lei și 26 de bani.<br><br>ANRE precizează că în ultimele două săptămâni, cotația Platts pentru motorină a crescut cu peste 20%, iar cea pentru benzină cu 8,6%. Și în Statele Unite, care produc cantități mari de petrol, dar importă țiței din Canada, Mexic și statele din Golf, prețul motorinei a ajuns în weekend la un nivel record de 6 dolari pentru un galon. Scumpirea este pusă pe seama conflictelor și a atacurilor asupra rafinăriilor din Rusia, care afectează aprovizionarea globală și sporesc temerile privind inflația. În acest context, Donald Trump mută atenția spre Ucraina. Președintele american îl acuză pe Volodimir Zelenski că atacurile asupra rafinăriilor rusești ar contribui la deficitul de carburanți la nivel mondial.<br><br>DONALD TRUMP, președintele SUA: „Zelenski trebuie să facă un singur lucru: să înceteze să distrugă motorina din Rusia. El creează un deficit de motorină. Asta nu are legătură cu Orientul Mijlociu, ci cu războiul dintre Rusia și Ucraina.”<br><br>Înainte de izbucnirea conflictului dintre Statele Unite și Iran, la sfârșitul lunii februarie, un galon de motorină costa în medie 3,76 dolari în SUA. De atunci, prețul a crescut rapid, pe fondul scumpirii țițeiului și al problemelor de aprovizionare din Orientul Mijlociu.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Aeroportul Internațional Chișinău rămâne aglomerat</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84047</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 13:53:02 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Aeroportul Internațional Chișinău rămâne aglomerat în aceste zile, iar traficul este și mai intens din cauza miilor de pelerinilor hasidici care revin din Ucraina, unde au participat la pelerinajul Rosh Hashanah, Anul Nou evreiesc. Pentru a evita aglomerația în terminal, dîn următoarele trei zile accesul în aerogară va fi permis doar pasagerilor, angajaților aeroportului și membrilor echipajelor. Pasagerii vor putea intra cu cel mult trei ore înainte de zbor, prezentând actul de călătorie și confirmarea rezervării. Restricțiile la Aeroportul Internațional Chișinău, instituite de astăzi se mențin până pe 17 septembrie, anunță administrația aeroportuară. Măsurile sunt necesare din cauza fluxului mare de pelerini hasidici care revin din Uman, Ucraina, unde au sărbătorit Rosh Hashanah, Anul Nou evreiesc, în perioada 11–13 septembrie, și au vizitat mormântul rabinului Nachman din Bratslav. Zeci de mii de pelerini se întorc acum în Israel prin Aeroportul Chișinău, ceea ce pune presiune pe terminal. Pentru a fluidiza traficul și a evita întârzierile, administrația aeroportului le recomandă pasagerilor cu zboruri programate între 14 și 17 septembrie să ajungă la aeroport cu cel mult trei ore înainte de decolare. În terminal vor avea acces doar pasagerii, membrii echipajelor și angajații aeroportului. Cu sau fără pelerini hasidici, aeroportul din Chișinău este neîncăpător. O recunoaște chiar premierul Vasile Tofan, care a fost în weekend în vizită la aerogară. VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova: „Noutatea proastă este că efectiv nu mai facem față, iar rândul începe de la sosiri. Acum, careva lucruri le putem fixa pe termen scurt și am dat indicațiile ca, de exemplu, să avem extra locuri de așezat acolo unde lipsesc mai mult. Să avem puncte mobile de mâncare care vând produse de bază – cafea, plăcinte, pentru a mai descărca rândurile.” Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat anul trecut peste 6 milioane de pasageri, un record pentru aerogară. În doar doi ani, numărul călătorilor s-a dublat, iar acum cozile la verificarea actelor și la controlul de securitate sunt tot mai mari. Premierul Vasile Tofan spune că Aeroportul Internațional Chișinău trebuie extins urgent, întrucât terminalul actual nu mai face față numărului mare de pasageri. În această vară, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, anunța extinderea terminalului cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, investiție estimată la până la 8 milioane de euro. Proiectul urma să fie finanțat din veniturile proprii ale Aeroportului, fără credite. Lucrările urmau să înceapă în octombrie–noiembrie, însă termenul este din nou incert, după ce licitația pentru reconstrucția și extinderea Aeroportului a fost suspendată în urma mai multor contestații depuse de unii participanți la concurs. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Aeroportul Internațional Chișinău rămâne aglomerat în aceste zile, iar traficul este și mai intens din cauza miilor de pelerinilor hasidici care revin din Ucraina, unde au participat la pelerinajul Rosh Hashanah, Anul Nou evreiesc. Pentru a evita aglomerația în terminal, dîn următoarele trei zile accesul în aerogară va fi permis doar pasagerilor, angajaților aeroportului și membrilor echipajelor. Pasagerii vor putea intra cu cel mult trei ore înainte de zbor, prezentând actul de călătorie și confirmarea rezervării.<br><br>Restricțiile la Aeroportul Internațional Chișinău, instituite de astăzi se mențin până pe 17 septembrie, anunță administrația aeroportuară. Măsurile sunt necesare din cauza fluxului mare de pelerini hasidici care revin din Uman, Ucraina, unde au sărbătorit Rosh Hashanah, Anul Nou evreiesc, în perioada 11–13 septembrie, și au vizitat mormântul rabinului Nachman din Bratslav. Zeci de mii de pelerini se întorc acum în Israel prin Aeroportul Chișinău, ceea ce pune presiune pe terminal. Pentru a fluidiza traficul și a evita întârzierile, administrația aeroportului le recomandă pasagerilor cu zboruri programate între 14 și 17 septembrie să ajungă la aeroport cu cel mult trei ore înainte de decolare. În terminal vor avea acces doar pasagerii, membrii echipajelor și angajații aeroportului. Cu sau fără pelerini hasidici, aeroportul din Chișinău este neîncăpător. O recunoaște chiar premierul Vasile Tofan, care a fost în weekend în vizită la aerogară.<br><br>VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova: „Noutatea proastă este că efectiv nu mai facem față, iar rândul începe de la sosiri. Acum, careva lucruri le putem fixa pe termen scurt și am dat indicațiile ca, de exemplu, să avem extra locuri de așezat acolo unde lipsesc mai mult. Să avem puncte mobile de mâncare care vând produse de bază – cafea, plăcinte, pentru a mai descărca rândurile.”<br><br>Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat anul trecut peste 6 milioane de pasageri, un record pentru aerogară. În doar doi ani, numărul călătorilor s-a dublat, iar acum cozile la verificarea actelor și la controlul de securitate sunt tot mai mari. Premierul Vasile Tofan spune că Aeroportul Internațional Chișinău trebuie extins urgent, întrucât terminalul actual nu mai face față numărului mare de pasageri.<br><br>În această vară, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, anunța extinderea terminalului cu aproximativ 5.000 de metri pătrați, investiție estimată la până la 8 milioane de euro. Proiectul urma să fie finanțat din veniturile proprii ale Aeroportului, fără credite. Lucrările urmau să înceapă în octombrie–noiembrie, însă termenul este din nou incert, după ce licitația pentru reconstrucția și extinderea Aeroportului a fost suspendată în urma mai multor contestații depuse de unii participanți la concurs.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Proiectele de energie regenerabilă vor putea fi autorizate mai rapid</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84050</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 12:03:53 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Cei care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă vor putea depune online cererile de autorizare și vor putea urmări stadiul dosarelor pe un portal unic. La propunerea Ministerului Energiei, Guvernul a aprobat un proiect de lege care simplifică și digitalizează procedurile de autorizare și introduce noi reguli pe piața biocarburanților. Potrivit proiectului, toate procedurile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea unei centrale regenerabile vor fi reunite într-un singur flux prin portalul guvernamental EVO. Documentul stabilește și termene maxime pentru autorizare. Centralele mari vor putea fi autorizate în cel mult 24 de luni, iar cele cu o capacitate de până la 150 kW – în 12 luni. În zonele de accelerare, termenul va fi de maximum 12 luni, iar pentru instalațiile de autoconsum, inclusiv cele montate pe clădiri, de trei luni. Panourile fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și pompele de căldură de mică putere vor putea fi autorizate într-o singură lună. Pentru reconstrucția sau modernizarea centralelor existente, termenul va putea fi redus la 30 de zile, dacă instalația se află într-o zonă de accelerare, iar capacitatea acesteia nu crește cu mai mult de 15%. Proiectul prevede și crearea unor zone de accelerare pentru proiectele de energie regenerabilă. Acestea vor fi desemnate de Guvern în regiuni potrivite pentru dezvoltarea centralelor, în baza unei hărți naționale a resurselor energetice. Proiectele dezvoltate în aceste zone vor beneficia de proceduri simplificate și termene mai scurte de autorizare, precum și de un regim facilitat pentru infrastructura de rețea și drepturile de folosință asupra terenurilor. Proiectul introduce și Registrul de biocarburanți, care va permite urmărirea tranzacțiilor și evidența emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va stabili anual, până în 2030, cota obligatorie de biocarburanți, va monitoriza respectarea acesteia și va putea aplica sancțiuni în cazul neîndeplinirii obligațiilor. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Cei care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă vor putea depune online cererile de autorizare și vor putea urmări stadiul dosarelor pe un portal unic. La propunerea Ministerului Energiei, Guvernul a aprobat un proiect de lege care simplifică și digitalizează procedurile de autorizare și introduce noi reguli pe piața biocarburanților.<br><br>Potrivit proiectului, toate procedurile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea unei centrale regenerabile vor fi reunite într-un singur flux prin portalul guvernamental EVO. Documentul stabilește și termene maxime pentru autorizare. Centralele mari vor putea fi autorizate în cel mult 24 de luni, iar cele cu o capacitate de până la 150 kW – în 12 luni. În zonele de accelerare, termenul va fi de maximum 12 luni, iar pentru instalațiile de autoconsum, inclusiv cele montate pe clădiri, de trei luni.<br><br>Panourile fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și pompele de căldură de mică putere vor putea fi autorizate într-o singură lună. Pentru reconstrucția sau modernizarea centralelor existente, termenul va putea fi redus la 30 de zile, dacă instalația se află într-o zonă de accelerare, iar capacitatea acesteia nu crește cu mai mult de 15%.<br><br>Proiectul prevede și crearea unor zone de accelerare pentru proiectele de energie regenerabilă. Acestea vor fi desemnate de Guvern în regiuni potrivite pentru dezvoltarea centralelor, în baza unei hărți naționale a resurselor energetice. Proiectele dezvoltate în aceste zone vor beneficia de proceduri simplificate și termene mai scurte de autorizare, precum și de un regim facilitat pentru infrastructura de rețea și drepturile de folosință asupra terenurilor.<br><br>Proiectul introduce și Registrul de biocarburanți, care va permite urmărirea tranzacțiilor și evidența emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți.<br><br>Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va stabili anual, până în 2030, cota obligatorie de biocarburanți, va monitoriza respectarea acesteia și va putea aplica sancțiuni în cazul neîndeplinirii obligațiilor.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Extinderea Aeroportului Chișinău trebuie să înceapă în octombrie</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84197</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 10:11:57 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Reconstrucția și extinderea Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga” trebuie să înceapă cel târziu în octombrie. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, după o vizită la aeroport. În contextul aglomerării din orele de vârf, șeful executivului a cerut suplimentarea resurselor pe liniile de control și măsuri pentru reducerea cozilor. Pentru a reduce aglomerația, premierul a cerut mai multe locuri de așteptare, puncte mobile de cafea și mâncare, precum și suplimentarea resurselor pe liniile de control în orele de vârf. Vasile Tofan a subliniat că aceste măsuri sunt doar soluții de moment și nu rezolvă problema de fond – capacitatea insuficientă a terminalului. „De aceea, reconstrucția și extinderea terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în octombrie. Procedura de achiziție a fost deja întârziată de contestații și nu ne mai putem permite să pierdem timp”, a mai spus premierul. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Reconstrucția și extinderea Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga” trebuie să înceapă cel târziu în octombrie. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, după o vizită la aeroport. În contextul aglomerării din orele de vârf, șeful executivului a cerut suplimentarea resurselor pe liniile de control și măsuri pentru reducerea cozilor.<br><br>Pentru a reduce aglomerația, premierul a cerut mai multe locuri de așteptare, puncte mobile de cafea și mâncare, precum și suplimentarea resurselor pe liniile de control în orele de vârf.<br><br>Vasile Tofan a subliniat că aceste măsuri sunt doar soluții de moment și nu rezolvă problema de fond – capacitatea insuficientă a terminalului. <br><br>„De aceea, reconstrucția și extinderea terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în octombrie. Procedura de achiziție a fost deja întârziată de contestații și nu ne mai putem permite să pierdem timp”, a mai spus premierul.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Cât valorează un euro și un dolar</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=70428</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 09:01:18 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit pentru euro un curs valutar de 20 lei și 08 bani. Dolarul american este cotat la 17 lei și 32 bani. Pentru leul românesc, BNM a anunțat o valoare de 3 lei și 82 de bani. Hrivna ucraineană ajunge să coste 38 de bani, rubla rusească - 20 de bani.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Banca Națională a Moldovei (BNM) a stabilit pentru euro un curs valutar de 20 lei și 08 bani. <br><br>Dolarul american este cotat la 17 lei și 32 bani.<br><br>Pentru leul românesc, BNM a anunțat o valoare de 3 lei și 82 de bani.<br><br>Hrivna ucraineană ajunge să coste 38 de bani, rubla rusească - 20 de bani. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Moldova și Banca Mondială pregătesc un nou program de colaborare</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84171</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 12 Sep 2026 10:57:07 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Moldova și Banca Mondială vor elabora un nou program-cadru de parteneriat, care va stabili prioritățile viitoarei colaborări. Subiectul a fost discutat în cadrul întâlnirii dintre ministrei Finanțelor, Victoria Belous, și șeful reprezentanței Grupului Băncii Mondiale în Moldova, Ulrich Schmitt. Părțile au discutat prioritățile cooperării pentru perioada următoare. Au fost abordate aspecte legate de gestionarea finanțării externe și de implementarea proiectelor de investiții, punându-se accentul pe optimizarea utilizării resurselor publice și pe obținerea de rezultate concrete din investițiile realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Părțile au discutat, de asemenea, despre elaborarea unui nou program-cadru de parteneriat pentru viitorul apropiat, care va stabili prioritățile viitoarei cooperări. De la aderarea Moldovei la Banca Mondială în 1992, instituția financiară a alocat țării noastre peste 2,3 miliarde de dolari pentru proiecte din diverse sectoare ale economiei. infomarket.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Moldova și Banca Mondială vor elabora un nou program-cadru de parteneriat, care va stabili prioritățile viitoarei colaborări. Subiectul a fost discutat în cadrul întâlnirii dintre ministrei Finanțelor, Victoria Belous, și șeful reprezentanței Grupului Băncii Mondiale în Moldova, Ulrich Schmitt. <br><br>Părțile au discutat prioritățile cooperării pentru perioada următoare. Au fost abordate aspecte legate de gestionarea finanțării externe și de implementarea proiectelor de investiții, punându-se accentul pe optimizarea utilizării resurselor publice și pe obținerea de rezultate concrete din investițiile realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Părțile au discutat, de asemenea, despre elaborarea unui nou program-cadru de parteneriat pentru viitorul apropiat, care va stabili prioritățile viitoarei cooperări. <br><br>De la aderarea Moldovei la Banca Mondială în 1992, instituția financiară a alocat țării noastre peste 2,3 miliarde de dolari pentru proiecte din diverse sectoare ale economiei.<br><br>infomarket.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Peste 3700 de antreprenori independenți sunt înregistrați în Moldova</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84004</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 11:58:27 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Un număr de 3 719 antreprenori independenți activi sunt înregistrați în Republica Moldova, la câteva luni de la introducerea noului regim de freelancer. Printre activitățile desfășurate se regăsesc domenii dintre cele mai diverse, de la repararea aeronavelor și navelor spațiale până la fabricarea instrumentelor muzicale, bijuteriilor și jucăriilor. Regimul de antreprenor independent, cunoscut și drept regim de freelancer, a fost introdus în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are drept scop simplificarea procesului prin care cetățenii pot porni și desfășura o activitate economică, reducând procedurile administrative și interacțiunea cu instituțiile statului. Potrivit datelor disponibile, prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în prezent sunt activi 3 719 antreprenori independenți. Aceștia pot desfășura activități din peste 40 de domenii. Lista activităților eligibile include ocupații neobișnuite și specializări de nișă. De exemplu, printre antreprenorii independenți se regăsesc oameni care repară și întrețin aeronave și nave spațiale, persoane care se ocupă de baterea monedelor, specialiști care fabrică instrumente muzicale, oameni care fac bijuterii, cei care produc jocuri și jucării. Înregistrarea în calitate de antreprenor independent se face online, prin sistemul MPass, folosind semnătura electronică. După parcurgerea procedurii de înregistrare, antreprenorul independent poate începe imediat activitatea și poate încasa venituri fără facturi, fără bonuri fiscale și fără contabilitate, atâta timp cât plățile sunt realizate prin instrumente de plată fără numerar. Totodată, antreprenorul independent este obligat să achite un impozit unic de 15% din venitul obținut, până la o sumă de 1,2 milioane de lei pe an, și respectiv 35% pentru partea care depășește acest plafon. În activitatea lor, freelancerii nu trebuie să depună dări de seamă fiscale sau statistice. Freelancer poate deveni orice cetățean al Republicii Moldova care desfășoară activități economice independente în domeniul prestării serviciilor, precum IT, design, fotografie, creație, consultanță, arhitectură, meșteșugărit, servicii de curățenie și alte activități prevăzute expres în lege. moldpres.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Un număr de 3 719 antreprenori independenți activi sunt înregistrați în Republica Moldova, la câteva luni de la introducerea noului regim de freelancer. Printre activitățile desfășurate se regăsesc domenii dintre cele mai diverse, de la repararea aeronavelor și navelor spațiale până la fabricarea instrumentelor muzicale, bijuteriilor și jucăriilor.<br><br>Regimul de antreprenor independent, cunoscut și drept regim de freelancer, a fost introdus în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are drept scop simplificarea procesului prin care cetățenii pot porni și desfășura o activitate economică, reducând procedurile administrative și interacțiunea cu instituțiile statului.<br><br>Potrivit datelor disponibile, prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în prezent sunt activi 3 719 antreprenori independenți. Aceștia pot desfășura activități din peste 40 de domenii. Lista activităților eligibile include ocupații neobișnuite și specializări de nișă. De exemplu, printre antreprenorii independenți se regăsesc oameni care repară și întrețin aeronave și nave spațiale, persoane care se ocupă de baterea monedelor, specialiști care fabrică instrumente muzicale, oameni care fac bijuterii, cei care produc jocuri și jucării.<br><br>Înregistrarea în calitate de antreprenor independent se face online, prin sistemul MPass, folosind semnătura electronică. După parcurgerea procedurii de înregistrare, antreprenorul independent poate începe imediat activitatea și poate încasa venituri fără facturi, fără bonuri fiscale și fără contabilitate, atâta timp cât plățile sunt realizate prin instrumente de plată fără numerar.<br><br>Totodată, antreprenorul independent este obligat să achite un impozit unic de 15% din venitul obținut, până la o sumă de 1,2 milioane de lei pe an, și respectiv 35% pentru partea care depășește acest plafon. În activitatea lor, freelancerii nu trebuie să depună dări de seamă fiscale sau statistice.<br>Freelancer poate deveni orice cetățean al Republicii Moldova care desfășoară activități economice independente în domeniul prestării serviciilor, precum IT, design, fotografie, creație, consultanță, arhitectură, meșteșugărit, servicii de curățenie și alte activități prevăzute expres în lege.<br><br>moldpres.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Fermierii pot obține finanțare de la IFAD</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84002</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 11:19:27 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD), agricultorii pot obține finanțare de până la 2 milioane de lei la o rată a dobânzii redusă – 7,9% pe an – și pot utiliza aceste fonduri pentru achiziționarea de combine agricole, capete de recoltare pentru combine și cărucioare pentru transportul capetelor de recoltare; achiziționării de uscătoare pentru cereale, fructe și legume; echipamente atașabile și alte echipamente pentru utilaje agricole. Avantajele obținerii unor astfel de împrumuturi sunt: scutirea de taxe vamale și accize pentru echipamentele importate în cadrul proiectului; comisioane reduse și lipsa plăților ascunse; posibilitatea achiziționării de echipamente noi sau second-hand. În acest context, existența unui plan de afaceri nu este obligatorie. IFAD – Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă. Programele IFAD din Moldova sunt implementate de guvern prin intermediul Grupului Unificat pentru Implementarea Programelor IFAD, cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitive și rezistente la schimbările climatice. infomarket.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP IFAD), agricultorii pot obține finanțare de până la 2 milioane de lei la o rată a dobânzii redusă – 7,9% pe an – și pot utiliza aceste fonduri pentru achiziționarea de combine agricole, capete de recoltare pentru combine și cărucioare pentru transportul capetelor de recoltare; achiziționării de uscătoare pentru cereale, fructe și legume; echipamente atașabile și alte echipamente pentru utilaje agricole. <br><br>Avantajele obținerii unor astfel de împrumuturi sunt: scutirea de taxe vamale și accize pentru echipamentele importate în cadrul proiectului; comisioane reduse și lipsa plăților ascunse; posibilitatea achiziționării de echipamente noi sau second-hand. În acest context, existența unui plan de afaceri nu este obligatorie. <br><br>IFAD – Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă. Programele IFAD din Moldova sunt implementate de guvern prin intermediul Grupului Unificat pentru Implementarea Programelor IFAD, cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi moderne, competitive și rezistente la schimbările climatice. <br><br>infomarket.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Energocom a livrat în luna august aproximativ 99,70 mii MWh de gaze naturale</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84096</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 10:13:30 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>S.A. „Energocom” a livrat în luna august 2026 aproximativ 99,70 mii MWh de gaze naturale, echivalentul a circa 9,37 milioane de metri cubi, la un preț de achiziție de 57,80 euro/MWh până la punctul virtual de tranzacționare din Republica Moldova. Prețul include și costurile logistice necesare pentru livrarea gazelor în țară. Potrivit Energocom, gazele naturale livrate în luna august au fost procurate în baza unor contracte forward încheiate anterior. Acest tip de contract permite asigurarea livrărilor la o dată stabilită în prealabil, iar prețul pentru luna de livrare este determinat ca medie ponderată a prețurilor medii înregistrate în fiecare zi a lunii precedente. În următoarele zile, Energocom urmează să înceapă și procurarea gazelor necesare pentru suplinirea stocurilor de securitate, astfel încât volumele stabilite să fie asigurate până la 1 octombrie 2026, înaintea începerii sezonului rece. moldpres.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ S.A. „Energocom” a livrat în luna august 2026 aproximativ 99,70 mii MWh de gaze naturale, echivalentul a circa 9,37 milioane de metri cubi, la un preț de achiziție de 57,80 euro/MWh până la punctul virtual de tranzacționare din Republica Moldova. Prețul include și costurile logistice necesare pentru livrarea gazelor în țară.<br><br>Potrivit Energocom, gazele naturale livrate în luna august au fost procurate în baza unor contracte forward încheiate anterior. Acest tip de contract permite asigurarea livrărilor la o dată stabilită în prealabil, iar prețul pentru luna de livrare este determinat ca medie ponderată a prețurilor medii înregistrate în fiecare zi a lunii precedente.<br><br>În următoarele zile, Energocom urmează să înceapă și procurarea gazelor necesare pentru suplinirea stocurilor de securitate, astfel încât volumele stabilite să fie asigurate până la 1 octombrie 2026, înaintea începerii sezonului rece.<br><br>moldpres.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Curs valutar anunțat de BNM pentru weekend</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=78385</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 09:02:15 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Banca Națională a Moldovei a publicat cotațiile oficiale ale monedelor pentru weekend. Astfel, prețul euro crește cu 1 ban - 20,05, la fel ca și dolarul - 17,24. Leul românesc costă 3 lei 81 de bani. Pentru hrivna ucraineană BNM a anunțat o cotație neschimbată de 38 de bani. Rubla rusească are valoarea de 20 de bani.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Banca Națională a Moldovei a publicat cotațiile oficiale ale monedelor pentru weekend.<br><br>Astfel, prețul euro crește cu 1 ban - 20,05, la fel ca și dolarul - 17,24.<br><br>Leul românesc costă 3 lei 81 de bani.<br><br>Pentru hrivna ucraineană BNM a anunțat o cotație neschimbată de 38 de bani.<br><br>Rubla rusească are valoarea de 20 de bani. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Politica bugetar-fiscală pentru 2027, aprobată cu critici în prima lectură</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84112</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 16:53:51 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Cu critici și scântei, noua politică bugetar-fiscală pentru 2027 a fost adoptată, astăzi, în prima lectură cu voturile majorității parlamentare. Opoziția parlamentară a criticat intențiile guvernării, insistând că prin măsurile propuse se va pune o presiune suplimentară asupra cetățenilor, acoperind deficitul bugetar prin majorarea unor taxe și impozite. Chiar și așa, cei din opoziție au avut păreri diferite privind votul. Jumătate a fost contra, iar altă jumătate s-a abținut. De cealaltă parte, partidul de guvernare afirmă că documentul este unul echilibrat, care prevede reducerea taxării muncii și a investițiilor și majorarea taxării viciilor. Noua politică bugetar-fiscală pentru 2027 prevede o creștere considerabile a taxelor și impozitelor la aproape toate serviciile, mărfurile și produsele. În același timp, Guvernul își propune în primul rând să taxeze viciile, cum ar fi fumatul sau jocurile de noroc. Această intenție nu i-a convins pe deputații din opoziție. IGOR DODON, președintele fracțiunii PSRM: „Politica fiscală și modificările la buget pentru 2026 merg pe aceeași formulă, mai multe credite, mai mare datoria, acoperirea cheltuielilor curente. Noi nu am văzut optimizarea și reevaluarea criteriilor din bugetul actual. Trebuie să vedem ce este convenabil acum, ce cere societatea, pentru că să plătim la 24 de mii de angajați suplimentari din ultimii 4 ani. Noi am văzut că ei vin cu majorări de accize și TVA. Asta va lovi în fiecare cetățean.” VASILE COSTIUC, președintele fracțiunii „Democrația Acasă”: „Deficitul bugetar de 23 de miliarde trebuie acoperit. Altceva decât să mărească taxe, guvernarea nu a găsit. Ăștia vor să mai scoată din buzunarele cetățenilor 5,1 miliarde. Dar în scenariul pozitiv, doamna Belous spunea că ar putea să fie mai mult, încă vreo 2 miliarde. Vreo 7 miliarde. Întrebarea mea: cele 5 sau 7 miliarde pe care planifică să le scoată guvernarea din buzunarele moldovenilor, de ce să nu vină din creșterea economică. O să plătească moldovenii? Da, o să plângă și o să plătească.” Deputata fracțiunii blocului „Alternativa” Angela Cutasevici, crede că odată cu adoptarea politicii fiscale cele mai vulnerabile pături ale societății, cum ar fi veteranii, persoanele cu nevoi peciale sau copiii, vor pierde din facilități. ANGELA CUTASEVICI, deputată fracțiunii blocului „Alternativa”: „Proiectul majorează scutirea personală obișnuită de la 29.700 la 40.200 de lei, ceea ce ar însemna cam 103 lei lunar în plus. Dar avem și scutirea personală majoră, care este acordată persoanelor vulnerabile, persoanelor cu dizabilități, veteranilor, persoanelor afectate de accidentul de la Cernobîl și altor categorii care, de fapt, erau protejate exclusiv prin Codul fiscal anterior. Respectiv, pentru acești beneficiari crește de la 34.000, iarăși, la 40.000. Practic, egalăm suma de impozitare.” De altă parte, președintele Parlamentului, care este și liderul partidului de guvernare, Igor Grosu, insistă că documentul este echitabil, fiind consultat cu mediul de afaceri. IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Noi am propus acest document. Guvernul a venit cu el, l-a discutat și cu comunitatea de afaceri, cu societatea civilă. Filozofia principală a politicii bugetar-fiscale este să taxăm mai puțin munca și investițiile, pentru că de acolo vin, în primul rând, impozitele. Trecem accentul pe taxarea viciilor, mă refer aici la taxarea coletelor care vin de peste hotare, din alte jurisdicții, și la alte facilități. Ați văzut, sunt impozite crescute pentru sistemul bancar, pentru asigurări, pentru asociațiile de economii și împrumuturi. Mie mi se pare un document echilibrat.” Politica bugetar-fiscală pentru anul 2027 a fost adoptată în prima lectură de Parlament, cu voturile deputaților PAS. La capitolul taxei pe valoare adăugată noile prevederi fiscale mențin cota de 8% pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete crescute în Moldova și extinderea acesteia pentru ouă și carne de pasăre. De asemenea, se aplică o cotă redusă a TVA de 12 procente pentru produse de zootehnie, fitotehnie și hotricultură. Totodată, pentru domeniul HORECA cota TVA a fost majorată de la 8 la 12 la sută, fiind menținută la un nivel preferențial. Un regim special de TVA se impune pentru cumpărăturile făcute de pe platformele internaționale, pentru care se va plăti TVA de 20% și o taxă administrativă de 12 lei per colet. Această prevedere este singura care intră în vigoare din 1 octombrie 2026. De anul viitor se impune acciză și pentru automobilele electrice. Guvernul prognozează venituri suplimentare de peste cinci miliarde de lei odată cu aplicarea noii politici bugetar-fiscale. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Cu critici și scântei, noua politică bugetar-fiscală pentru 2027 a fost adoptată, astăzi, în prima lectură cu voturile majorității parlamentare. Opoziția parlamentară a criticat intențiile guvernării, insistând că prin măsurile propuse se va pune o presiune suplimentară asupra cetățenilor, acoperind deficitul bugetar prin majorarea unor taxe și impozite. Chiar și așa, cei din opoziție au avut păreri diferite privind votul. Jumătate a fost contra, iar altă jumătate s-a abținut. De cealaltă parte, partidul de guvernare afirmă că documentul este unul echilibrat, care prevede reducerea taxării muncii și a investițiilor și majorarea taxării viciilor.<br><br>Noua politică bugetar-fiscală pentru 2027 prevede o creștere considerabile a taxelor și impozitelor la aproape toate serviciile, mărfurile și produsele. În același timp, Guvernul își propune în primul rând să taxeze viciile, cum ar fi fumatul sau jocurile de noroc. Această intenție nu i-a convins pe deputații din opoziție.<br><br>IGOR DODON, președintele fracțiunii PSRM: „Politica fiscală și modificările la buget pentru 2026 merg pe aceeași formulă, mai multe credite, mai mare datoria, acoperirea cheltuielilor curente. Noi nu am văzut optimizarea și reevaluarea criteriilor din bugetul actual. Trebuie să vedem ce este convenabil acum, ce cere societatea, pentru că să plătim la 24 de mii de angajați suplimentari din ultimii 4 ani. Noi am văzut că ei vin cu majorări de accize și TVA. Asta va lovi în fiecare cetățean.”<br><br>VASILE COSTIUC, președintele fracțiunii „Democrația Acasă”: „Deficitul bugetar de 23 de miliarde trebuie acoperit. Altceva decât să mărească taxe, guvernarea nu a găsit. Ăștia vor să mai scoată din buzunarele cetățenilor 5,1 miliarde. Dar în scenariul pozitiv, doamna Belous spunea că ar putea să fie mai mult, încă vreo 2 miliarde. Vreo 7 miliarde. Întrebarea mea: cele 5 sau 7 miliarde pe care planifică să le scoată guvernarea din buzunarele moldovenilor, de ce să nu vină din creșterea economică. O să plătească moldovenii? Da, o să plângă și o să plătească.”<br><br>Deputata fracțiunii blocului „Alternativa” Angela Cutasevici, crede că odată cu adoptarea politicii fiscale cele mai vulnerabile pături ale societății, cum ar fi veteranii, persoanele cu nevoi peciale sau copiii, vor pierde din facilități.<br><br>ANGELA CUTASEVICI, deputată fracțiunii  blocului „Alternativa”: „Proiectul majorează scutirea personală obișnuită de la 29.700 la 40.200 de lei, ceea ce ar însemna cam 103 lei lunar în plus. Dar avem și scutirea personală majoră, care este acordată persoanelor vulnerabile, persoanelor cu dizabilități, veteranilor, persoanelor afectate de accidentul de la Cernobîl și altor categorii care, de fapt, erau protejate exclusiv prin Codul fiscal anterior. Respectiv, pentru acești beneficiari crește de la 34.000, iarăși, la 40.000. Practic, egalăm suma de impozitare.”<br><br>De altă parte, președintele Parlamentului, care este și liderul partidului de guvernare, Igor Grosu, insistă că documentul este echitabil, fiind consultat cu mediul de afaceri.<br><br>IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Noi am propus acest document. Guvernul a venit cu el, l-a discutat și cu comunitatea de afaceri, cu societatea civilă. Filozofia principală a politicii bugetar-fiscale este să taxăm mai puțin munca și investițiile, pentru că de acolo vin, în primul rând, impozitele. Trecem accentul pe taxarea viciilor, mă refer aici la taxarea coletelor care vin de peste hotare, din alte jurisdicții, și la alte facilități. Ați văzut, sunt impozite crescute pentru sistemul bancar, pentru asigurări, pentru asociațiile de economii și împrumuturi. Mie mi se pare un document echilibrat.”<br><br>Politica bugetar-fiscală pentru anul 2027 a fost adoptată în prima lectură de Parlament, cu voturile deputaților PAS. La capitolul taxei pe valoare adăugată noile prevederi fiscale mențin cota de 8% pentru pâine, lapte, unele legume și fructe proaspete crescute în Moldova și extinderea acesteia pentru ouă și carne de pasăre. De asemenea, se aplică o cotă redusă a TVA de 12 procente pentru produse de zootehnie, fitotehnie și hotricultură. Totodată, pentru domeniul HORECA cota TVA a fost majorată de la 8 la 12 la sută, fiind menținută la un nivel preferențial. Un regim special de TVA se impune pentru cumpărăturile făcute de pe platformele internaționale, pentru care se va plăti TVA de 20% și o taxă administrativă de 12 lei per colet. Această prevedere este singura care intră în vigoare din 1 octombrie 2026. De anul viitor se impune acciză și pentru automobilele electrice. Guvernul prognozează venituri suplimentare de peste cinci miliarde de lei odată cu aplicarea noii politici bugetar-fiscale.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Guvernul promite mai puțină birocrație pentru mediul de afaceri</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=84103</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 15:17:59 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Mai puțină birocrație pentru mediul de afaceri. Guvernul a pregătit o amplă reformă pentru simplificarea procedurilor și reducerea poverii administrative pentru antreprenori. Conceptul a fost prezentat de premierul Vasile Tofan și prevede modificarea a aproximativ 100 de acte normative, revizuirea a zeci de acte permisive, precum și schimbarea modului în care instituțiile statului efectuează controale asupra companiilor. Pachetele de dereglementare se află în etapa finală de avizare la Ministerul Justiției și CNA și urmează să fie propuse spre aprobare cât mai curând. Pe 22 iulie, la prima ședință de Guvern, premierul Vasile Tofan a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să vină, până pe 9 septembrie, cu propuneri concrete pentru reducerea regulilor și procedurilor care nu mai sunt necesare și schimbarea modului în care statul desfășoară controalele în sectorul privat. Astfel, se propun modificări la circa 100 de acte normative, care sunt analizate în 2 pachete aflate acum în avizare finală. De asemenea, se procesează aproape 80 de acte permisive pentru eliminarea sau simplificarea lor. VASILE TOFAN, prim-ministru: „Un exemplu foarte simplu. Pentru o investiție agricolă în extravilan, un frigider, o hală sau un depozit, antreprenorul poate trece astăzi prin cel puțin 26 de etape administrative. Procesul poate dura 7, 10 sau chiar 12 luni, uneori 2 ani sau mai mult. Dacă este necesară și evaluarea impactului asupra mediului, acest proces poate fi efectiv interminabil. Propunem o procedură mai simplă. Nu vom elimina cerințele tehnice de mediu sau de patrimoniu, dar propunem să eliminăm pașii care se dublează sau care nu aduc valoare.” Un alt exemplu se referă la domeniul siguranței alimentare. Autorizația sanitar-veterinară și certificatul de înregistrare în acest domeni ar putea avea termen nelimitat, dacă activitatea și condițiile nu se schimbă, inclusiv în cazul prelungirii contractului de chirie. Totodată, documentele și instruirea de securitate și sănătate în muncă vor putea fi făcute electronic, iar firmele mici cu risc redus de incendiu nu vor fi obligate să respecte aceleași cerințe ca în activitățile cu risc ridicat. În domeniul construcții, investitorul nu va mai trebui să colecteze singur avize de la alte instituții și va putea verifica din timp dacă există obstacole urbanistice, înainte de a începe proiectarea completă. Un alt exemplu privește laboratoarele medicale. Dacă sunt acreditate de un organism recunoscut în sistemul european de acreditare, nu va mai trebui să demonstreze din nou, printr-o procedură similară, că îndeplinește aceleași standarde. Vor fi simplificate și formularele privind echipamentele de casă și de control. De asemenea, plăcile galbene pentru transportul public ar putea fi eliminate, iar transportatorii vor folosi plăci obișnuite, fără costuri administrative suplimentare. Potrivit lui Vasile Tofan, în prezent, sunt 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și 5 organe de investigare, care pot interveni în activitatea economică. VASILE TOFAN, prim-ministru: „Antreprenorul trebuie să știe ce verifică inspectorul, ce documente poate cere și cât de gravă este o anumită neconformitate. Vrem și mai puține documente în timpul controlului și mai multă trasabilitate digitală. Iar dacă o încălcare poate fi corectată rapid și nu creează un risc imediat pentru sănătate, siguranță sau buget, trebuie să existe posibilitatea de remediere înainte de aplicarea automată a unei sancțiuni disproporționate.” Pachetele de dereglementare sunt în etapă finală de expertiză. Ulterior, măsurile vor fi propuse Guvernului spre aprobare, iar modificările de lege vor fi transmise Parlamentului. Din 22 iulie, când a fost lansată adresa „controale@gov.md”, până la 6 septembrie, au fost înregistrate peste 200 de sesizări din partea antreprenorilor. Dintre acestea, 63 au vizat direct bariere de reglementare, proceduri birocratice sau taxe sectoriale, iar 38 au vizat controale ale statului. Aproape 74% din sesizările privind controalele se referă la două instituții – Serviciul Fiscal și ANSA. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Mai puțină birocrație pentru mediul de afaceri. Guvernul a pregătit o amplă reformă pentru simplificarea procedurilor și reducerea poverii administrative pentru antreprenori. Conceptul a fost prezentat de premierul Vasile Tofan și prevede modificarea a aproximativ 100 de acte normative, revizuirea a zeci de acte permisive, precum și schimbarea modului în care instituțiile statului efectuează controale asupra companiilor. Pachetele de dereglementare se află în etapa finală de avizare la Ministerul Justiției și CNA și urmează să fie propuse spre aprobare cât mai curând.<br><br>Pe 22 iulie, la prima ședință de Guvern, premierul Vasile Tofan a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să vină, până pe 9 septembrie, cu propuneri concrete pentru reducerea regulilor și procedurilor care nu mai sunt necesare și schimbarea modului în care statul desfășoară controalele în sectorul privat. Astfel, se propun modificări la circa 100 de acte normative, care sunt analizate în 2 pachete aflate acum în avizare finală.  De asemenea, se procesează aproape 80 de acte permisive pentru eliminarea sau simplificarea lor.<br><br>VASILE TOFAN, prim-ministru: „Un exemplu foarte simplu. Pentru o investiție agricolă în extravilan, un frigider, o hală sau un depozit, antreprenorul poate trece astăzi prin cel puțin 26 de etape administrative. Procesul poate dura 7, 10 sau chiar 12 luni, uneori 2 ani sau mai mult. Dacă este necesară și evaluarea impactului asupra mediului, acest proces poate fi efectiv interminabil. Propunem o procedură mai simplă. Nu vom elimina cerințele tehnice de mediu sau de patrimoniu, dar propunem să eliminăm pașii care se dublează sau care nu aduc valoare.”<br><br>Un alt exemplu se referă la domeniul siguranței alimentare. Autorizația sanitar-veterinară și certificatul de înregistrare în acest domeni ar putea avea termen nelimitat, dacă activitatea și condițiile nu se schimbă, inclusiv în cazul prelungirii contractului de chirie. Totodată, documentele și instruirea de securitate și sănătate în muncă vor putea fi făcute electronic, iar firmele mici cu risc redus de incendiu nu vor fi obligate să respecte aceleași cerințe ca în activitățile cu risc ridicat.<br><br>În domeniul construcții, investitorul nu va mai trebui să colecteze singur avize de la alte instituții și va putea verifica din timp dacă există obstacole urbanistice, înainte de a începe proiectarea completă. Un alt exemplu privește laboratoarele medicale. Dacă sunt acreditate de un organism recunoscut în sistemul european de acreditare, nu va mai trebui să demonstreze din nou, printr-o procedură similară, că îndeplinește aceleași standarde. Vor fi simplificate și formularele privind echipamentele de casă și de control. De asemenea, plăcile galbene pentru transportul public ar putea fi eliminate, iar transportatorii vor folosi plăci obișnuite, fără costuri administrative suplimentare.<br><br>Potrivit lui Vasile Tofan, în prezent, sunt 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și 5 organe de investigare, care pot interveni în activitatea economică.<br><br>VASILE TOFAN, prim-ministru: „Antreprenorul trebuie să știe ce verifică inspectorul, ce documente poate cere și cât de gravă este o anumită neconformitate. Vrem și mai puține documente în timpul controlului și mai multă trasabilitate digitală. Iar dacă o încălcare poate fi corectată rapid și nu creează un risc imediat pentru sănătate, siguranță sau buget, trebuie să existe posibilitatea de remediere înainte de aplicarea automată a unei sancțiuni disproporționate.”<br><br>Pachetele de dereglementare sunt în etapă finală de expertiză. Ulterior, măsurile vor fi propuse Guvernului spre aprobare, iar modificările de lege vor fi transmise Parlamentului. Din 22 iulie, când a fost lansată adresa „controale@gov.md”, până la 6 septembrie, au fost înregistrate peste 200 de sesizări din partea antreprenorilor. Dintre acestea, 63 au vizat direct bariere de reglementare, proceduri birocratice sau taxe sectoriale, iar 38 au vizat controale ale statului. Aproape 74% din sesizările privind controalele se referă la două instituții – Serviciul Fiscal și ANSA.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Piața mondială a produselor petroliere se confruntă cu riscul unui deficit de combustibil pentru nave</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83956</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 12:30:59 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Piața mondială a produselor petroliere se confruntă cu riscul unui deficit de mazut, utilizat ca combustibil pentru nave și pentru producția de energie electrică. Conform prognozei Energy Aspects, în trimestrul al treilea al anului 2026, deficitul ar putea ajunge la 218 mii de barili pe zi — pentru prima dată după trimestrul al treilea al anului 2025. Cauza este o combinație de conflicte militare, întreruperi în funcționarea rafinăriilor și restricții privind transportul maritim. În același timp, rafinăriile preferă să producă motorină, benzină și kerosen de aviație, care sunt mai profitabile, reducând producția de păcură. Războiul din Orientul Mijlociu a perturbat livrările de petrol și produse petroliere din regiune, iar atacurile Ucrainei asupra infrastructurii ruse de rafinare a petrolului au dus la scăderea exporturilor de produse petroliere rusești. Un factor suplimentar a fost reducerea capacităților de rafinare și a exporturilor din China. Pe fondul deficitului de benzină și motorină, rafinăriile au un stimulent suplimentar să direcționeze materia primă către producția acestor produse. Energy Aspects subliniază că stocurile record de benzină și motorină stimulează rafinăriile să utilizeze mai intens păcura ca materie primă pentru rafinarea secundară, ceea ce reduce și mai mult disponibilitatea acesteia pe piață. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Piața mondială a produselor petroliere se confruntă cu riscul unui deficit de mazut, utilizat ca combustibil pentru nave și pentru producția de energie electrică.<br><br>Conform prognozei Energy Aspects, în trimestrul al treilea al anului 2026, deficitul ar putea ajunge la 218 mii de barili pe zi — pentru prima dată după trimestrul al treilea al anului 2025. Cauza este o combinație de conflicte militare, întreruperi în funcționarea rafinăriilor și restricții privind transportul maritim. În același timp, rafinăriile preferă să producă motorină, benzină și kerosen de aviație, care sunt mai profitabile, reducând producția de păcură.<br><br>Războiul din Orientul Mijlociu a perturbat livrările de petrol și produse petroliere din regiune, iar atacurile Ucrainei asupra infrastructurii ruse de rafinare a petrolului au dus la scăderea exporturilor de produse petroliere rusești. Un factor suplimentar a fost reducerea capacităților de rafinare și a exporturilor din China. Pe fondul deficitului de benzină și motorină, rafinăriile au un stimulent suplimentar să direcționeze materia primă către producția acestor produse.<br><br>Energy Aspects subliniază că stocurile record de benzină și motorină stimulează rafinăriile să utilizeze mai intens păcura ca materie primă pentru rafinarea secundară, ceea ce reduce și mai mult disponibilitatea acesteia pe piață.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item></channel></rss>