<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss xmlns:yandex="http://news.yandex.ru" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" xmlns:turbo="http://turbo.yandex.ru" version="2.0">
<channel>
<title>Economic - ExclusivTV.md</title>
<link>https://exclusivtv.md/</link>
<language>ru</language>
<description>Economic - ExclusivTV.md</description>
<yandex:logo>https://exclusivtv.md/yandexlogo.png</yandex:logo>
<yandex:logo type="square">https://exclusivtv.md/yandexsquarelogo.png</yandex:logo>
<generator>DataLife Engine</generator><item turbo="true">
<title>Prețul curentului în Moldova s-ar putea majora din cauza caniculei și opririi reactoarelor de la Cernavodă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83389</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 30 Jul 2026 10:51:03 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea unor centrale electrice din regiune, inclusiv a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din România, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor la energie pe piețele regionale. Cu toate acestea, Ministerul Energiei anunță că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova se desfășoară în prezent în condiții normale, fără restricții sau întreruperi. Potrivit instituției, oprirea controlată a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă retrage din sistemul energetic românesc aproximativ 1.400 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie înregistrat în România în perioadele de vârf. În aceste condiții, România ar putea avea nevoie de importuri suplimentare de energie, iar prețurile de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare ar putea crește. Ministerul precizează că Republica Moldova achiziționează, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică de pe piața administrată de OPCOM. Din acest motiv, impactul direct asupra costului mediu de achiziție este estimat ca fiind limitat, însă va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, nivelul consumului și evoluția prețurilor. Autoritățile atrag atenția că valul de căldură prognozat, cu temperaturi de până la 35–38°C, ar putea majora consumul intern de energie electrică cu 15–20%, în special din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat. Totodată, condițiile meteorologice pot afecta și producția de energie regenerabilă. Vântul slab poate reduce producția centralelor eoliene, iar temperaturile foarte ridicate diminuează eficiența panourilor fotovoltaice, chiar dacă nivelul radiației solare rămâne ridicat. Ministerul Energiei le recomandă consumatorilor să folosească rațional energia electrică în intervalul 18:00–23:00, când consumul este cel mai ridicat. Realitatea.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ <b><h2>Reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea unor centrale electrice din regiune, inclusiv a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din România, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor la energie pe piețele regionale. Cu toate acestea, Ministerul Energiei anunță că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova se desfășoară în prezent în condiții normale, fără restricții sau întreruperi.</h2></b><br><br>Potrivit instituției, oprirea controlată a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă retrage din sistemul energetic românesc aproximativ 1.400 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie înregistrat în România în perioadele de vârf. În aceste condiții, România ar putea avea nevoie de importuri suplimentare de energie, iar prețurile de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare ar putea crește.<br><br>Ministerul precizează că Republica Moldova achiziționează, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică de pe piața administrată de OPCOM. Din acest motiv, impactul direct asupra costului mediu de achiziție este estimat ca fiind limitat, însă va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, nivelul consumului și evoluția prețurilor.<br><br>Autoritățile atrag atenția că valul de căldură prognozat, cu temperaturi de până la 35–38°C, ar putea majora consumul intern de energie electrică cu 15–20%, în special din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.<br><br>Totodată, condițiile meteorologice pot afecta și producția de energie regenerabilă. Vântul slab poate reduce producția centralelor eoliene, iar temperaturile foarte ridicate diminuează eficiența panourilor fotovoltaice, chiar dacă nivelul radiației solare rămâne ridicat.<br><br>Ministerul Energiei le recomandă consumatorilor să folosească rațional energia electrică în intervalul 18:00–23:00, când consumul este cel mai ridicat.<br><br>Realitatea.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Moldovenii se împrumută tot mai mult pentru consum</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83235</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 25 Jul 2026 13:06:14 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>În luna iunie 2026, băncile din Republica Moldova au acordat credite noi în valoare de 8,32 miliarde de lei, dintre care 65,2% au fost contractate de mediul de afaceri, iar 34,8% de persoanele fizice, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Companiile au contractat împrumuturi de aproximativ 5,43 miliarde de lei, cele mai mari volume fiind acordate societăților comerciale nefinanciare – 2,429 miliarde de lei în lei moldovenești și 2,201 miliarde de lei în valută. Dobânzile medii pentru aceste credite au fost de 8,36% în lei și 4,83% în valută. În același timp, persoanele fizice au contractat credite în valoare de aproape 2,9 miliarde de lei. Cele mai solicitate au fost creditele de consum, care au însumat 1,754 miliarde de lei, depășind semnificativ creditele imobiliare, în valoare de 1,114 miliarde de lei. Datele BNM arată că dobânda medie la creditele ipotecare a fost de 7,96%, în timp ce pentru creditele de consum în lei aceasta a ajuns la 10,64%. Totodată, cea mai mare parte a finanțărilor de consum de 1,58 miliarde de lei a fost contractată pe termene cuprinse între doi și cinci ani, la o dobândă medie de 10,53%. Creditele de consum cu scadență de până la un an au însumat 59 milioane de lei, iar cele cu maturitate mai mare de cinci ani au totalizat 27 milioane de lei, însă au avut cea mai ridicată dobândă medie – 14,62%. bani.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ În luna iunie 2026, băncile din Republica Moldova au acordat credite noi în valoare de 8,32 miliarde de lei, dintre care 65,2% au fost contractate de mediul de afaceri, iar 34,8% de persoanele fizice, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.<br><br>Companiile au contractat împrumuturi de aproximativ 5,43 miliarde de lei, cele mai mari volume fiind acordate societăților comerciale nefinanciare – 2,429 miliarde de lei în lei moldovenești și 2,201 miliarde de lei în valută. Dobânzile medii pentru aceste credite au fost de 8,36% în lei și 4,83% în valută.<br><br>În același timp, persoanele fizice au contractat credite în valoare de aproape 2,9 miliarde de lei. Cele mai solicitate au fost creditele de consum, care au însumat 1,754 miliarde de lei, depășind semnificativ creditele imobiliare, în valoare de 1,114 miliarde de lei.<br><br>Datele BNM arată că dobânda medie la creditele ipotecare a fost de 7,96%, în timp ce pentru creditele de consum în lei aceasta a ajuns la 10,64%.<br><br>Totodată, cea mai mare parte a finanțărilor de consum  de 1,58 miliarde de lei a fost contractată pe termene cuprinse între doi și cinci ani, la o dobândă medie de 10,53%. Creditele de consum cu scadență de până la un an au însumat 59 milioane de lei, iar cele cu maturitate mai mare de cinci ani au totalizat 27 milioane de lei, însă au avut cea mai ridicată dobândă medie – 14,62%.<br><br>bani.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Taxa locală va putea fi achitată prin QR</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=82968</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 25 Jul 2026 12:27:44 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Începând cu anul fiscal 2027, plata impozitului funciar, precum și a impozitului pe proprietate, taxei de salubritate și a altor tipuri de taxe locale se va putea efectua prin scanarea codului QR indicat pe noile formulare standard de notificare de plată. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordin privind aprobarea formularelor-model corespunzătoare ale avizelor de plată pe care le-a elaborat. După cum se precizează în nota explicativă a documentului, în prezent plata online a impozitelor și taxelor locale se efectuează de către persoanele fizice (cetățeni) pe baza avizelor de plată emise de autoritățile locale, iar în cazul impozitului pe proprietate – de către Serviciul Fiscal de Stat, prin accesul la portalul guvernamental sau la platforma EVO. Noutatea propusă va extinde posibilitățile de respectare a legislației fiscale, oferind contribuabililor o modalitate și mai simplă de plată a impozitelor locale. În special, vor fi aprobate noi formulare tip de notificare privind plata impozitului pe imobil pentru bunurile imobiliare evaluate, precum și pentru cele neevaluate, a impozitului funciar, a taxei pentru servicii de salubritate, taxei pentru obiectivele comerciale și/sau obiectivele de prestare a serviciilor destinate persoanelor fizice care desfășoară activități independente, precum și formularul tip de notificare privind plata impozitului pe avere. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Începând cu anul fiscal 2027, plata impozitului funciar, precum și a impozitului pe proprietate,  taxei de salubritate și a altor tipuri de taxe locale se va putea efectua prin scanarea codului QR indicat pe noile formulare standard de notificare de plată. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordin privind aprobarea formularelor-model corespunzătoare ale avizelor de plată pe care le-a elaborat. După cum se precizează în nota explicativă a documentului, în prezent plata online a impozitelor și taxelor locale se efectuează de către persoanele fizice (cetățeni) pe baza avizelor de plată emise de autoritățile locale, iar în cazul impozitului pe proprietate – de către Serviciul Fiscal de Stat, prin accesul la portalul guvernamental sau la platforma EVO.<br><br>Noutatea propusă va extinde posibilitățile de respectare a legislației fiscale, oferind contribuabililor o modalitate și mai simplă de plată a impozitelor locale. În special, vor fi aprobate noi formulare tip de notificare privind plata impozitului pe imobil pentru bunurile imobiliare evaluate, precum și pentru cele neevaluate, a impozitului funciar, a taxei pentru servicii de salubritate, taxei pentru obiectivele comerciale și/sau obiectivele de prestare a serviciilor destinate persoanelor fizice care desfășoară activități independente, precum și formularul tip de notificare privind plata impozitului pe avere.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Antreprenorii vor accesa mai rapid finanțarea</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83219</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 25 Jul 2026 10:58:49 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Antreprenorii din Republica Moldova vor putea accesa mai ușor programele de finanțare și serviciile de suport oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), odată cu lansarea, în regim de testare, a platformei digitale „Cabinetul Antreprenorului”. Noua platformă permite verificarea automată a eligibilității solicitanților și reduce timpul de procesare a cererilor de finanțare de la opt la trei zile lucrătoare. Totodată, o parte dintre informațiile necesare vor fi preluate automat din registrele publice, ceea ce va simplifica depunerea dosarelor și va diminua riscul erorilor de completare. Potrivit ODA, platforma reprezintă un nou pas în procesul de digitalizare a serviciilor destinate mediului de afaceri și are scopul de a facilita accesul antreprenorilor la oportunitățile de finanțare și la serviciile de suport oferite de instituție. În perioada de testare, platforma va fi utilizată pentru verificarea funcționalităților și a fluxurilor operaționale. Informațiile introduse de utilizatori vor fi folosite exclusiv în acest scop, fără inițierea procedurilor administrative de evaluare sau acordare a finanțării. Reprezentanții proiectului OPTIM, implementat de Helvetas Moldova cu sprijinul Guvernului Elveției, susțin că digitalizarea procesului de finanțare va eficientiza utilizarea fondurilor destinate mediului de afaceri și va facilita schimbul de date în timp real, contribuind la creșterea accesului antreprenorilor la instrumentele de sprijin. Platforma „Cabinetul Antreprenorului” este disponibilă la adresa e-cabinet.oda.md și a fost dezvoltată cu sprijinul Guvernului Elveției, prin proiectul OPTIM. moldpres.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Antreprenorii din Republica Moldova vor putea accesa mai ușor programele de finanțare și serviciile de suport oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), odată cu lansarea, în regim de testare, a platformei digitale „Cabinetul Antreprenorului”.<br><br>Noua platformă permite verificarea automată a eligibilității solicitanților și reduce timpul de procesare a cererilor de finanțare de la opt la trei zile lucrătoare. Totodată, o parte dintre informațiile necesare vor fi preluate automat din registrele publice, ceea ce va simplifica depunerea dosarelor și va diminua riscul erorilor de completare.<br><br>Potrivit ODA, platforma reprezintă un nou pas în procesul de digitalizare a serviciilor destinate mediului de afaceri și are scopul de a facilita accesul antreprenorilor la oportunitățile de finanțare și la serviciile de suport oferite de instituție.<br><br>În perioada de testare, platforma va fi utilizată pentru verificarea funcționalităților și a fluxurilor operaționale. Informațiile introduse de utilizatori vor fi folosite exclusiv în acest scop, fără inițierea procedurilor administrative de evaluare sau acordare a finanțării.<br><br>Reprezentanții proiectului OPTIM, implementat de Helvetas Moldova cu sprijinul Guvernului Elveției, susțin că digitalizarea procesului de finanțare va eficientiza utilizarea fondurilor destinate mediului de afaceri și va facilita schimbul de date în timp real, contribuind la creșterea accesului antreprenorilor la instrumentele de sprijin.<br><br>Platforma „Cabinetul Antreprenorului” este disponibilă la adresa e-cabinet.oda.md și a fost dezvoltată cu sprijinul Guvernului Elveției, prin proiectul OPTIM.<br><br>moldpres.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Construcția podului Iampol–Cosăuți continuă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83212</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Sat, 25 Jul 2026 10:19:44 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>La granița dintre regiunea Vinnița din Ucraina și Republica Moldova continuă lucrările de construcție a podului „Iampol–Cosăuți”, care va face parte din viitorul punct de trecere a frontierei. În prezent, s-a realizat deja aproximativ o treime din lucrările planificate. După punerea în funcțiune a podului, distanța dintre Vinnytsia și orașul Soroca se va reduce cu 28 de kilometri. În plus, noul traseu va permite reducerea traficului la punctul de trecere a frontierei „Mogilev-Podolsk – Otaci”. Finalizarea construcției podului este prevăzută pentru lunile octombrie-noiembrie. Se preconizează că, după deschidere, acesta va deveni un important coridor de transport între Ucraina, Moldova și țările Uniunii Europene, va contribui la transportul mai rapid al mărfurilor, la dezvoltarea cooperării economice și la revitalizarea comunităților de frontieră de pe ambele maluri ale Nistrului. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ La granița dintre regiunea Vinnița din Ucraina și Republica Moldova continuă lucrările de construcție a podului „Iampol–Cosăuți”, care va face parte din viitorul punct de trecere a frontierei. În prezent, s-a realizat deja aproximativ o treime din lucrările planificate.<br><br>După punerea în funcțiune a podului, distanța dintre Vinnytsia și orașul Soroca se va reduce cu 28 de kilometri. În plus, noul traseu va permite reducerea traficului la punctul de trecere a frontierei „Mogilev-Podolsk – Otaci”. <br><br>Finalizarea construcției podului este prevăzută pentru lunile octombrie-noiembrie. Se preconizează că, după deschidere, acesta va deveni un important coridor de transport între Ucraina, Moldova și țările Uniunii Europene, va contribui la transportul mai rapid al mărfurilor, la dezvoltarea cooperării economice și la revitalizarea comunităților de frontieră de pe ambele maluri ale Nistrului.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Benzina și motorina, peste pragul de 30 de lei pe litru</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83348</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 14:23:21 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat, pentru perioada 25-27 iulie curent noi scumpiri la carburanți. Benzina 95 va costa cel mult 30 de lei și 16 bani per litru, cu 27 de bani mai mult, iar motorina standard va ajunge la 30 de lei și 29 de bani mai mult, în creștere cu 49 de bani. Potrivit datelor ANRE, pragul de 30 de lei a fost înregistrat ultima dată la vânzările cu amănuntul pentru benzină în data de 2 iunie curent, când carburantul a fost oferit la preț maxim de 30 de lei și 3 bani pentru un litru. În cazul motorinei, prețul de 30 de lei pentru un litru a fost înregistrat ultima dată pe data de 8 mai. Agenția Națională de Reglementare în Energetică dă vina pe reluarea operațiunii militare americane în Iran, care a dus la perturbări în trasportul maritim prin strâmtoarea Hormuz. Acestea au determinat o majorare a cotațiilor internaționale pentru produsele petroliere, indicator care influențează direct procesul de formare a prețurilor pe piața internă. ”De la reluarea acțiunilor militare din Iran, conform datelor publicate de Reuters, cotația petrolului Brent a crescut, la deschiderea sesiunii de tranzacționare din 24 iulie 2026, la nivelul de 100 USD/baril, înregistrând o creștere de 27 USD/baril. Totodată, cotațiile Platts pentru produsele petroliere au înregistrat o creștere accelerată de 156,5 $/tona la benzină și de 234,5 $/tona la motorină”, - explică regulatorul. Atacurile americane asupra obiectivelor militare din Iran continuă pentru a 13-a zi consecutive. Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacurile din noaptea de joi spre vineri au vizat obiective militare iraniene considerate o amenințare pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Armata americană susține că ruta maritimă rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu sprijinul forțelor SUA. În context, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a amenințat că va utiliza activele iraniene înghețate aflate sub controlul SUA pentru a acoperi pagubele provocate navelor și mărfurilor din zona Golfului Persic. „Vă rog să considerați această declarație valabilă până la noi ordine: de acum înainte, orice pagubă provocată navelor, mărfurilor sau oricărui bun asociat acestora va fi despăgubită din banii Iranului aflați în posesia și sub controlul Statelor Unite”, - a scris Trump pe platforma Truth Social. De altă parte ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reacționat vineri, calificând intenția Washingtonului drept un „precedent exploziv”. „Confiscarea activelor unei alte țări pentru a plăti eventuale despăgubiri fără legătură directă cu acestea reprezintă un precedent extrem de periculos. Cei care salută sau profită de astfel de practici ar trebui să înțeleagă că, odată ce guvernele normalizează confiscările, niciun activ nu va mai fi în siguranță. Haosul care va urma nu va fi nici frumos, nici pașnic”, - a declarat șeful diplomației iraniene pentru presă. Amintim că, operațiunea militară a Statelor Unite în Iran a început pe 28 februarie curent și era planificată pentru opt săptămâni, potrivit președintelui American, Donald Trump. Scopul acesteia rămâne determinarea Teheranului să renunțe la programul său nuclear. Indicele global al păcii din 2026 arată că războiul din Iran ar putea duce la o pierdere de 2,2 trilioane de dolari americani pentru economia mondială. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat, pentru perioada 25-27 iulie curent noi scumpiri la carburanți. Benzina 95 va costa cel mult 30 de lei și 16 bani per litru, cu 27 de bani mai mult, iar motorina standard va ajunge la 30 de lei și 29 de bani mai mult, în creștere cu 49 de bani.<br><br>Potrivit datelor ANRE, pragul de 30 de lei a fost înregistrat ultima dată la vânzările cu amănuntul pentru benzină în data de 2 iunie curent, când carburantul a fost oferit la preț maxim de 30 de lei și 3 bani pentru un litru. În cazul motorinei, prețul de 30 de lei pentru un litru a fost înregistrat ultima dată pe data de 8 mai. Agenția Națională de Reglementare în Energetică dă vina pe reluarea operațiunii militare americane în Iran, care a dus la perturbări în trasportul maritim prin strâmtoarea Hormuz. Acestea au determinat o majorare a cotațiilor internaționale pentru produsele petroliere, indicator care influențează direct procesul de formare a prețurilor pe piața internă.  <br><br>”De la reluarea acțiunilor militare din Iran, conform datelor publicate de Reuters, cotația petrolului Brent a crescut, la deschiderea sesiunii de tranzacționare din 24 iulie 2026, la nivelul de 100 USD/baril, înregistrând o creștere de 27 USD/baril. Totodată, cotațiile Platts pentru produsele petroliere au înregistrat o creștere accelerată de 156,5 $/tona la benzină și de 234,5 $/tona la motorină”, - explică regulatorul.<br><br>Atacurile americane asupra obiectivelor militare din Iran continuă pentru a 13-a zi consecutive. Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacurile din noaptea de joi spre vineri au vizat obiective militare iraniene considerate o amenințare pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Armata americană susține că ruta maritimă rămâne deschisă pentru navele comerciale, cu sprijinul forțelor SUA. În context, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a amenințat că va utiliza activele iraniene înghețate aflate sub controlul SUA pentru a acoperi pagubele provocate navelor și mărfurilor din zona Golfului Persic. <br><br>„Vă rog să considerați această declarație valabilă până la noi ordine: de acum înainte, orice pagubă provocată navelor, mărfurilor sau oricărui bun asociat acestora va fi despăgubită din banii Iranului aflați în posesia și sub controlul Statelor Unite”, - a scris Trump pe platforma Truth Social.<br><br>De altă parte ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reacționat vineri, calificând intenția Washingtonului drept un „precedent exploziv”.<br><br>„Confiscarea activelor unei alte țări pentru a plăti eventuale despăgubiri fără legătură directă cu acestea reprezintă un precedent extrem de periculos. Cei care salută sau profită de astfel de practici ar trebui să înțeleagă că, odată ce guvernele normalizează confiscările, niciun activ nu va mai fi în siguranță. Haosul care va urma nu va fi nici frumos, nici pașnic”, - a declarat șeful diplomației iraniene pentru presă.<br><br>Amintim că, operațiunea militară a Statelor Unite în Iran a început pe 28 februarie curent și era planificată pentru opt săptămâni, potrivit președintelui American, Donald Trump. Scopul acesteia rămâne determinarea Teheranului să renunțe la programul său nuclear. Indicele global al păcii din 2026 arată că războiul din Iran ar putea duce la o pierdere de 2,2 trilioane de dolari americani pentru economia mondială.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Serviciul Fiscal de Stat continuă să întreprindă măsuri de control fiscal</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83190</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 10:10:43 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>În luna iulie 2026, vor fi desfășurate acțiuni de control fiscal prin metoda verificării operative, orientate prioritar asupra următoarelor domenii de activitate economică: activitatea persoanelor fizice care desfășoară activități independente, transportul rutier de pasageri, inclusiv serviciile de taxi, piețele, unitățile HoReCa, comerțul și serviciile prestate prin intermediul platformelor online, comerțul cu produse din tutun, comerțul cu bere și băuturi răcoritoare, comerțul cu pește viu, precum și activitățile desfășurate în zonele de agrement. În perioada lunii iunie 2026 au fost efectuate circa 713 acțiuni de control fiscal prin metoda de verificare operativă, conform domeniilor planificate, fiind stabilite încălcări ale legislației în 466 de cazuri, în rezultatul cărora au fost aplicate sancțiuni fiscale în sumă de 1507,0 mii lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 462,1 mii lei. Acțiunile demarate a avut drept scop monitorizarea activității contribuabililor în vederea respectării eliberării bonurilor fiscale la decontările cu numerar, declarării tuturor veniturilor, precum și a deținerii documentelor de proveniență a mărfurilor expuse spre comercializare. Pe parcursul primului semestru al anului 2026 au fost efectuate 3 900 controale operative, dintre care 2 974 au fost cu încălcări ale legislației, ceea ce corespunde unei rate medii de rezultativitate de 76%. În urma acțiunilor de control au fost întocmite 1 467 procese-verbale, iar valoarea totală a sancțiunilor aplicate a constituit 10,16 milioane lei. sfs.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ În luna iulie 2026, vor fi desfășurate acțiuni de control fiscal prin metoda verificării operative, orientate prioritar asupra următoarelor domenii de activitate economică: activitatea persoanelor fizice care desfășoară activități independente, transportul rutier de pasageri, inclusiv serviciile de taxi, piețele, unitățile HoReCa, comerțul și serviciile prestate prin intermediul platformelor online, comerțul cu produse din tutun, comerțul cu bere și băuturi răcoritoare, comerțul cu pește viu, precum și activitățile desfășurate în zonele de agrement.<br><br>În perioada lunii iunie 2026 au fost efectuate circa 713 acțiuni de control fiscal prin metoda de verificare operativă, conform domeniilor planificate, fiind stabilite încălcări ale legislației în 466 de cazuri, în rezultatul cărora au fost aplicate sancțiuni fiscale în sumă de 1507,0 mii lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 462,1 mii lei.<br><br>Acțiunile demarate a avut drept scop monitorizarea activității contribuabililor în vederea respectării eliberării bonurilor fiscale la decontările cu numerar, declarării tuturor veniturilor, precum și a deținerii documentelor de proveniență a mărfurilor expuse spre comercializare.<br><br>Pe parcursul primului semestru al anului 2026 au fost efectuate 3 900 controale operative, dintre care 2 974 au fost cu încălcări ale legislației, ceea ce corespunde unei rate medii de rezultativitate de 76%. În urma acțiunilor de control au fost întocmite 1 467 procese-verbale, iar valoarea totală a sancțiunilor aplicate a constituit 10,16 milioane lei.<br><br>sfs.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Cursul valutar pentru weekend stabilit de BNM</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=66845</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 09:03:33 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Leul moldovenesc a înregistrat o slăbire în raport cu euro și dolarul american, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Euro a fost cotat astăzi la 20.05 lei moldovenești, marcând o creștere de 1 ban față de ziua de ieri. Dolarul american a fost evaluat astăzi la 17.58 lei moldovenești, cu o creștere de 1 ban comparativ cu ziua anterioară. Leul românesc a fost cotat la 3.83 lei moldovenești, hrivna ucraineană la 0.39 lei moldovenești, iar rubla rusească la 0.22 lei moldovenești.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Leul moldovenesc a înregistrat o slăbire în raport cu euro și dolarul american, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.<br><br>Euro a fost cotat astăzi la 20.05 lei moldovenești, marcând o creștere de 1 ban față de ziua de ieri. Dolarul american a fost evaluat astăzi la 17.58 lei moldovenești, cu o creștere de 1 ban comparativ cu ziua anterioară. <br><br>Leul românesc a fost cotat la 3.83 lei moldovenești, hrivna ucraineană la 0.39 lei moldovenești, iar rubla rusească la 0.22 lei moldovenești.<br> ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>ANRE explică scumpirea gazului</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83328</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 17:25:41 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Prețul gazelor pe bursele internațională crește vertiginos, alimentat de conflictul din Orientul Mijlociu. Astfel, prețul de achiziție a ajuns cu aproape 200 de euro peste cel luat în calcul la stabilirea tarifului pentru consumatorii finali. Aceasta este explicația Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la intenția de a da curs cererii Energocom pentru scumpirea gazului natural. Oamenii se declară îngroziți că vor fi nevoiți să plătească cu aproximativ șase lei mai mult pentru fiecare metru cub de hidrocarbură. Potrivit calculelor ANRE, consumatorii casnici ar putea plăti 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, sau cu 5 lei și 88 de bani mai mult decât în prezent. Tariful propus este cu aproximativ 60 de bani mai mic decât cel solicitat de întreprinderea Energocom. Reprezentanții ANRE insistă că, ajustarea este determinată de scumpirea gazelor pe piețele internaționale, unde prețurile de achiziție au crescut semnificativ în urma escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. CONSTANTIN BOROSAN, director ANRE: „Prețurile de achiziție pe piața internațională au crescut semnificativ. Diferența este de 200 de euro la 1000 m3 doar la achiziționarea gazelor naturale. În timp ce în structura prețului final la gazele naturale, componenta de achiziționare, reprezintă circa două treimi, adică 66%. Toate acestea indică asupra unor obiective obiective privind justificarea intervenției de ajustare a prețului reglementat a gazelor naturale.” Intenția autorităților de a scumpi gazele este criticată dur de cetățeni. Unii consideră că autoritățile ar trebui să negocieze prețuri mai avantajoase pentru resursele energetice, iar alții spun că noile scumpiri vor pune o presiune și mai mare pe bugetele familiilor. EA: „E ceva de groază. Mai mult nu pot să spun nimic. E ceva de groază. Cum credeți dvs, dacă totul se scumpește, atunci cu ce rămânem noi. Eu nu mai vorbesc de tineret. Toți pleacă și noi rămânem. Nu are cine lucra. Eu la 80 de ani lucrez. Mă duc și fac curat și primesc o copeică. Altfel, eu n-aș putea trăi. Nu pot cere de la copii, pentru că ei singuri nu au de unde.” Premierul Vasile Tofan spune că autoritățile nu pot influența prețul gazelor de pe piețele internaționale și respinge afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova ar putea cumpăra mai ieftin gaze direct din Federația Rusă, invocând lipsa unei rute de transport disponibile. VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova: „Aici, din păcate, nu am o noutate mai bună, pentru că noi nu putem controla prețul gazului la bursă. Deci 60% din tarif noi nu-l putem controla. E în afara controlului nostru, orice am face. Gradual, trebuie să trecem la alte forme de energie ca să nu fim tot timpul dependenți de gaze. – Dodon zice că o soluție ar fi să-l cumpărăm de la ruși pentru că acum noi oricum cumpărăm gaz rusesc, prin intermediari și e mult mai scump. – Și cum îl aducem în Moldova? Să admitem că vrem să cumpărăm gaz de la ruși. Ucrainenii nu dau voie la acest gaz. Conducta prin sud Blue Stream Turcia, lucrează la capacitate maximă. Deci, cum aducem acest gaz în Republica Moldova? Asta este întrebarea mea.” Proiectul ANRE privind majorarea tarifului la gazele naturale până la 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub, este supus consultărilor. În prezent, consumatorii casnici achită 14 lei și 41 de bani pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Prețul gazelor pe bursele internațională crește vertiginos, alimentat de conflictul din Orientul Mijlociu. Astfel, prețul de achiziție a ajuns cu aproape 200 de euro peste cel luat în calcul la stabilirea tarifului pentru consumatorii finali. Aceasta este explicația Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică cu privire la intenția de a da curs cererii Energocom pentru scumpirea gazului natural. Oamenii se declară îngroziți că vor fi nevoiți să plătească cu aproximativ șase lei mai mult pentru fiecare metru cub de hidrocarbură.<br><br>Potrivit calculelor ANRE, consumatorii casnici ar putea plăti 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, sau cu 5 lei și 88 de bani mai mult decât în prezent. Tariful propus este cu aproximativ 60 de bani mai mic decât cel solicitat de întreprinderea Energocom. Reprezentanții ANRE insistă că, ajustarea este determinată de scumpirea gazelor pe piețele internaționale, unde prețurile de achiziție au crescut semnificativ în urma escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.<br><br>CONSTANTIN BOROSAN, director ANRE: „Prețurile de achiziție pe piața internațională au crescut semnificativ. Diferența este de 200 de euro la 1000 m3 doar la achiziționarea gazelor naturale. În timp ce în structura prețului final la gazele naturale, componenta de achiziționare, reprezintă circa două treimi, adică 66%. Toate acestea indică asupra unor obiective obiective privind justificarea intervenției de ajustare a prețului reglementat a gazelor naturale.”<br><br>Intenția autorităților de a scumpi gazele este criticată dur de cetățeni. Unii consideră că autoritățile ar trebui să negocieze prețuri mai avantajoase pentru resursele energetice, iar alții spun că noile scumpiri vor pune o presiune și mai mare pe bugetele familiilor.<br><br>EA: „E ceva de groază. Mai mult nu pot să spun nimic. E ceva de groază. Cum credeți dvs, dacă totul se scumpește, atunci cu ce rămânem noi. Eu nu mai vorbesc de tineret. Toți pleacă și noi rămânem. Nu are cine lucra. Eu la 80 de ani lucrez. Mă duc și fac curat și primesc o copeică. Altfel, eu n-aș putea trăi. Nu pot cere de la copii, pentru că ei singuri nu au de unde.”<br><br>Premierul Vasile Tofan spune că autoritățile nu pot influența prețul gazelor de pe piețele internaționale și respinge afirmațiile potrivit cărora Republica Moldova ar putea cumpăra mai ieftin gaze direct din Federația Rusă, invocând lipsa unei rute de transport disponibile.<br><br>VASILE TOFAN, prim-ministrul Republicii Moldova: „Aici, din păcate, nu am o noutate mai bună, pentru că noi nu putem controla prețul gazului la bursă. Deci 60% din tarif noi nu-l putem controla. E în afara controlului nostru, orice am face. Gradual, trebuie să trecem la alte forme de energie ca să nu fim tot timpul dependenți de gaze. – Dodon zice că o soluție ar fi să-l cumpărăm de la ruși pentru că acum noi oricum cumpărăm gaz rusesc, prin intermediari și e mult mai scump. – Și cum îl aducem în Moldova? Să admitem că vrem să cumpărăm gaz de la ruși. Ucrainenii nu dau voie la acest gaz. Conducta prin sud Blue Stream Turcia, lucrează la capacitate maximă. Deci, cum aducem acest gaz în Republica Moldova? Asta este întrebarea mea.”<br><br>Proiectul ANRE privind majorarea tarifului la gazele naturale până  la 20 de lei și 30 de bani pentru un metru cub, este supus consultărilor. În prezent, consumatorii casnici achită 14 lei și 41 de bani pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>8.700 de lei – salariul minim pe care îl cer sindicatele</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83319</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 15:31:22 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Confederația Națională a Sindicatelor cere Guvernului să majoreze salariul minim cu încă 2.400 de lei, ceea ce ar însemna 8.700 de lei pentru anul 2027. „În contextul creșterii continue a costului vieții, sindicaliștii au reiterat necesitatea majorării salariului minim pentru anul 2027 până la aproximativ 8.700 de lei, echivalentul a 50% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, ca măsură de protecție a salariaților cu venituri reduse”, - se arată în comunicatul CNSM. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, dă asigurări că Guvernul își va respecta angajamentul de a majora salariul minim. Totuși, valoarea creșterii pentru anul 2027 nu a fost încă stabilită. Potrivit oficialei, negocierile cu sindicatele și patronatele vor începe în această toamnă. NATALIA PLUGARU, ministra Muncii și Protecției Sociale: „Salariul minim astăzi este 6.300 de lei. Noi, ca și Gvern, ne-am propus ca până în anul 2030, salariul minim să crească gradual, predictibil și să ajungă la 10.000 de lei. Acest angajament este și în programul de guvernare Tofan. În fiecare an, ne propunem să creștem gradual salariul minim. Nu suntem încă în situația în care avem o decizie cu privire la salariul minim pentru anul viitor, dar vom începe negocierile în toamnă, împreună cu sindicatele și patronatele pe acest subiect.” Precizăm că autoritățile pregătesc o nouă lege a salarizării, care prevede majorări de salarii și schimbări importante în sistemul de plată. Totuși, aplicarea acesteia depinde de noua politică bugetar-fiscală, prin care Guvernul își propune să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat. Premierul Vasile Tofan a declarat că acest document va fi elaborat și prezentat public până pe 6 august. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Confederația Națională a Sindicatelor cere Guvernului să majoreze salariul minim cu încă 2.400 de lei, ceea ce ar însemna 8.700 de lei pentru anul 2027.<br><br>„În contextul creșterii continue a costului vieții, sindicaliștii au reiterat necesitatea majorării salariului minim pentru anul 2027 până la aproximativ 8.700 de lei, echivalentul a 50% din salariul mediu lunar prognozat pe economie, ca măsură de protecție a salariaților cu venituri reduse”, - se arată în comunicatul CNSM.<br><br>Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, dă asigurări că Guvernul își va respecta angajamentul de a majora salariul minim. Totuși, valoarea creșterii pentru anul 2027 nu a fost încă stabilită. Potrivit oficialei, negocierile cu sindicatele și patronatele vor începe în această toamnă.<br><br>NATALIA PLUGARU, ministra Muncii și Protecției Sociale: „Salariul minim astăzi este 6.300 de lei. Noi, ca și Gvern, ne-am propus ca până în anul 2030, salariul minim să crească gradual, predictibil și să ajungă la 10.000 de lei. Acest angajament este și în programul de guvernare Tofan. În fiecare an, ne propunem să creștem gradual salariul minim. Nu suntem încă în situația în care avem o decizie cu privire la salariul minim pentru anul viitor, dar vom începe negocierile în toamnă, împreună cu sindicatele și patronatele pe acest subiect.”<br><br>Precizăm că autoritățile pregătesc o nouă lege a salarizării, care prevede majorări de salarii și schimbări importante în sistemul de plată. Totuși, aplicarea acesteia depinde de noua politică bugetar-fiscală, prin care Guvernul își propune să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat. Premierul Vasile Tofan a declarat că acest document va fi elaborat și prezentat public până pe 6 august.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Investițiile în locuințe s-au redus</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83055</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 11:50:38 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Investițiile în locuințe s-au redus la începutul anului 2026, semn că piața construcțiilor rezidențiale își pierde din avânt, potrivit raportului Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care arată că investițiile în clădiri rezidențiale s-au redus cu 13,5% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Declinul nu s-a limitat doar la sectorul locuințelor. Investițiile în clădiri nerezidențiale au scăzut cu 12,5%, iar cele în construcții speciale, care includ proiecte de infrastructură și alte lucrări inginerești, s-au diminuat cu 12%. În ansamblu, investițiile în active imobilizate au coborât cu 2,4% și au influențat negativ evoluția economiei în primul trimestru. Raportul mai arată că investițiile finanțate din fondul rutier s-au redus cu aproape 49%, iar cele realizate din sursele proprii ale companiilor au scăzut cu 3,9%, ceea ce indică o temperare a activității investiționale atât în sectorul public, cât și în cel privat. Ministerul atribuie încetinirea investițiilor unui climat economic și geopolitic marcat de incertitudini, inclusiv efectelor războiului din țara vecină, care continuă să afecteze deciziile investiționale și perspectivele de dezvoltare ale economiei. bani.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Investițiile în locuințe s-au redus la începutul anului 2026, semn că piața construcțiilor rezidențiale își pierde din avânt, potrivit raportului Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care arată că investițiile în clădiri rezidențiale s-au redus cu 13,5% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.<br><br>Declinul nu s-a limitat doar la sectorul locuințelor. Investițiile în clădiri nerezidențiale au scăzut cu 12,5%, iar cele în construcții speciale, care includ proiecte de infrastructură și alte lucrări inginerești, s-au diminuat cu 12%. În ansamblu, investițiile în active imobilizate au coborât cu 2,4% și au influențat negativ evoluția economiei în primul trimestru.<br><br>Raportul mai arată că investițiile finanțate din fondul rutier s-au redus cu aproape 49%, iar cele realizate din sursele proprii ale companiilor au scăzut cu 3,9%, ceea ce indică o temperare a activității investiționale atât în sectorul public, cât și în cel privat.<br><br>Ministerul atribuie încetinirea investițiilor unui climat economic și geopolitic marcat de incertitudini, inclusiv efectelor războiului din țara vecină, care continuă să afecteze deciziile investiționale și perspectivele de dezvoltare ale economiei.<br><br>bani.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Circa 38 km ai drumului național M1 vor fi reabilitați</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83157</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 10:07:49 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Administrația Națională a Drumurilor informează despre lansarea procedurii de achiziție pentru executarea lucrărilor de reabilitare a unui sector cu o lungime de 37,8 km al drumului național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, amplasat în raioanele Hîncești și Nisporeni. Contractul este divizat în două loturi, după cum urmează: Lotul I, cuprinde segmentul de drum dintre km 1+000 și km 9+200, cu o lungime de 8,2 km, în zona localităților Leușeni, Cotul Morii și Sărăteni; Lotul II, include tronsonul dintre km 9+200 și km 38+800, cu o lungime de 29,6 km, în apropierea localităților Onești, Costești, Bujor, Chetroșeni, Mirești, Mîrzoaia, Cristești și Iurceni. Proiectul prevede execuția îmbrăcămintei rutiere noi din beton de ciment, lucrări de terasament, construcția zidurilor de sprijin, amenajarea sistemelor de drenaj, construcția și reabilitarea podurilor și podețelor, precum și implementarea măsurilor de sporire a siguranței rutiere. De asemenea, în funcție de specificul fiecărui lot, vor fi amenajate două, trei sau patru benzi de circulație, trei sensuri giratorii, trotuare și stații pentru pasageri. Durata planificată pentru execuția lucrărilor este de 915 zile, iar finanțarea proiectului este asigurată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Administrația Națională a Drumurilor invită companiile de construcții cu experiență în domeniu să participe la procedura de achiziție prin depunerea ofertelor, în conformitate cu cerințele stabilite în documentele de licitație, disponibile pe platforma electronică de achiziții a BERD – https://ecepp.ebrd.com Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 30 septembrie 2026. asd.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Administrația Națională a Drumurilor informează despre lansarea procedurii de achiziție pentru executarea lucrărilor de reabilitare a unui sector cu o lungime de 37,8 km al drumului național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, amplasat în raioanele Hîncești și Nisporeni. <br><br>Contractul este divizat în două loturi, după cum urmează: Lotul I, cuprinde segmentul de drum dintre km 1+000 și km 9+200, cu o lungime de 8,2 km, în zona localităților Leușeni, Cotul Morii și Sărăteni; Lotul II, include tronsonul dintre km 9+200 și km 38+800, cu o lungime de 29,6 km, în apropierea localităților Onești, Costești, Bujor, Chetroșeni, Mirești, Mîrzoaia, Cristești și Iurceni. <br><br>Proiectul prevede execuția îmbrăcămintei rutiere noi din beton de ciment, lucrări de terasament, construcția zidurilor de sprijin, amenajarea sistemelor de drenaj, construcția și reabilitarea podurilor și podețelor, precum și implementarea măsurilor de sporire a siguranței rutiere. De asemenea, în funcție de specificul fiecărui lot, vor fi amenajate două, trei sau patru benzi de circulație, trei sensuri giratorii, trotuare și stații pentru pasageri. Durata planificată pentru execuția lucrărilor este de 915 zile, iar finanțarea proiectului este asigurată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). <br><br>Administrația Națională a Drumurilor invită companiile de construcții cu experiență în domeniu să participe la procedura de achiziție prin depunerea ofertelor, în conformitate cu cerințele stabilite în documentele de licitație, disponibile pe platforma electronică de achiziții a BERD – https://ecepp.ebrd.com Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 30 septembrie 2026.<br><br>asd.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Piața inteligenței artificiale intră într-o nouă etapă</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83154</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 09:39:24 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Noul raport „State of AI 2026” al companiei de analiză Sensor Tower arată că piața IA se transformă rapid dintr-o poveste centrată pe un singur produs într-un sector competitiv de sine stătător. ChatGPT își menține poziția de lider, însă cota sa din audiența globală a scăzut pentru prima dată sub 50%, iar Google Gemini și Claude reduc rapid decalajul. Aceasta înseamnă că principalul factor de succes nu mai este doar calitatea modelului lingvistic, ci și capacitățile ecosistemului, integrarea serviciilor și experiența utilizatorului. În trei ani și jumătate, ChatGPT a devenit cel mai rapid serviciu digital de consum din istorie, se menționează în raport. În mai 2026, aplicația a fost prima dintre serviciile generative de IA care a depășit pragul de 1 miliard de utilizatori activi pe lună, devansând TikTok, Instagram și YouTube în ceea ce privește ritmul de creștere. Cu toate acestea, principala concluzie a noului studiu realizat de Sensor Tower nu a fost o nouă realizare a OpenAI, ci schimbarea structurii pieței. Conform analiștilor, în luna mai, indicatorul „True Audience”, care ia în calcul audiența cumulată a aplicațiilor mobile și a versiunilor web ale serviciilor, a indicat pentru prima dată o scădere a cotei de piață a ChatGPT sub pragul psihologic important de 50%. Cu doar un an în urmă, piața IA generative era practic asociată cu un singur produs — ChatGPT. Astăzi, aproape fiecare al doilea utilizator alege în continuare serviciul OpenAI, însă mai mult de jumătate din audiența mondială folosește deja platforme alternative. Pentru această industrie tânără, acesta este un moment important: piața trece de la dominarea unui singur jucător la un model concurențial deplin. În același timp, din punct de vedere al timpului de utilizare, piața continuă să fie dominată de trei platforme — ChatGPT, Gemini și DeepSeek, care reprezintă aproape 90% din întreaga activitate a utilizatorilor de IA generativă. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Noul raport „State of AI 2026” al companiei de analiză Sensor Tower arată că piața IA se transformă rapid dintr-o poveste centrată pe un singur produs într-un sector competitiv de sine stătător. ChatGPT își menține poziția de lider, însă cota sa din audiența globală a scăzut pentru prima dată sub 50%, iar Google Gemini și Claude reduc rapid decalajul. Aceasta înseamnă că principalul factor de succes nu mai este doar calitatea modelului lingvistic, ci și capacitățile ecosistemului, integrarea serviciilor și experiența utilizatorului.<br><br>În trei ani și jumătate, ChatGPT a devenit cel mai rapid serviciu digital de consum din istorie, se menționează în raport. În mai 2026, aplicația a fost prima dintre serviciile generative de IA care a depășit pragul de 1 miliard de utilizatori activi pe lună, devansând TikTok, Instagram și YouTube în ceea ce privește ritmul de creștere. Cu toate acestea, principala concluzie a noului studiu realizat de Sensor Tower nu a fost o nouă realizare a OpenAI, ci schimbarea structurii pieței. Conform analiștilor, în luna mai, indicatorul „True Audience”, care ia în calcul audiența cumulată a aplicațiilor mobile și a versiunilor web ale serviciilor, a indicat pentru prima dată o scădere a cotei de piață a ChatGPT sub pragul psihologic important de 50%.<br><br>Cu doar un an în urmă, piața IA generative era practic asociată cu un singur produs — ChatGPT. Astăzi, aproape fiecare al doilea utilizator alege în continuare serviciul OpenAI, însă mai mult de jumătate din audiența mondială folosește deja platforme alternative. Pentru această industrie tânără, acesta este un moment important: piața trece de la dominarea unui singur jucător la un model concurențial deplin.<br><br>În același timp, din punct de vedere al timpului de utilizare, piața continuă să fie dominată de trei platforme — ChatGPT, Gemini și DeepSeek, care reprezintă aproape 90% din întreaga activitate a utilizatorilor de IA generativă.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Curs valutar BNM pentru 23 iulie</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=70124</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Thu, 23 Jul 2026 09:01:26 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Pentru data de 23 iulie, valutele internaționale vor avea următoarele cotații: Euro: 20.04 lei; Dolarul american: 17.57 lei; Leul românesc: 3.82 lei; Hrivna ucraineană: 0.39 lei; Rubla rusească: 0.22 lei.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Pentru data de 23 iulie, valutele internaționale vor avea următoarele cotații:<br><br>Euro: 20.04 lei;<br>Dolarul american: 17.57 lei;<br>Leul românesc: 3.82 lei;<br>Hrivna ucraineană: 0.39 lei;<br>Rubla rusească: 0.22 lei. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Tariful pentru gaz urmează să fie majorat</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83301</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 17:48:59 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Veste proastă pentru cetățeni. Tariful pentru gaz urmează să fie majorat cu aproape 41 la sută. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat proiectul de revizuire a prețurilor ce prevede un tarif de 20,30 de lei pentru consumatorii casnici. Tariful propus este cu 63 de bani mai mic față de cel cerut de Energocom în demersul expediat ANRE acum o săptămână. Potrivit proiectului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, tariful reglementat pentru un metru cub de gaze naturale ar urma să fie de 18,79 lei fără TVA. După aplicarea taxei pe valoare adăugată, consumatorii ar putea achita 20,30 lei pentru un metru cub de gaz. Compania de stat Energocom a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA inclus. Conform estimărilor ANRE, majorarea tarifului este influențată în principal de creșterea prețului de achiziție a gazelor naturale, care ajunge la aproximativ 598,5 euro pentru o mie de metri cubi. În calculul tarifului sunt incluse și costurile de transport și distribuție, cheltuielile legate de furnizarea gazelor, inclusiv serviciile de facturare și relația cu consumatorii, precum și marja de rentabilitate stabilită pentru furnizor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declară că rectificarea tarifelor la resursele energetice nu este decisă de Minister, ci de regulator, în baza metodologiei aprobate. Potrivit oficialului, Energocom a solicitat ajustarea după ce a acumulat devieri negative de aproximativ 106 milioane de lei din cauza creșterii prețurilor de achiziție pe piața internațională. DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: „Nu a respectat metodologia de ajustare a tarifelor. În momentul în care a observat peste 1 la sută. Aceste 106 milioane din 8 miliarde sunt aproximativ 1,6%. Energocom a făcut anul trecut achizițiile de gaze pentru sezonul de încălzire 2025-2026, sezonul de iarnă. Licitațiile pentru capacitățile anuale de transport au fost recent, cred că la 1 iulie, dacă îmi aduc aminte, când Energocom a rezervat deja capacitățile pentru următorul sezon.” În context, Dorin Junghietu insistă că această ajustare trebuie să fie făcută, în contextul evoluțiilor de pe piața internațională a gazelor naturale. DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: „Prețurile pe bursă chiar ieri au depășit 59 de euro sau au ajuns și la 69 de euro MW. Există această volatilitate pe bursele internaționale care influențează acel 60% din costul pe care oamenii îl plătesc în factură lunar. Costul gazelor este 60%. O să trasăm sarcina ca întreprinderile din sector responsabile cu distribuția să analizeze oportunitățile de optimizare, de evaluare a costurilor.” În prezent, populația achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaze. Ultima ajustare a fost făcută în februarie curent, când tariful a fost redus cu peste 2 lei față de tariful anterior. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Veste proastă pentru cetățeni. Tariful pentru gaz urmează să fie majorat cu aproape 41 la sută. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat proiectul de revizuire a prețurilor ce prevede un tarif de 20,30 de lei pentru consumatorii casnici. Tariful propus este cu 63 de bani mai mic față de cel cerut de Energocom în demersul expediat ANRE acum o săptămână.   <br><br>Potrivit proiectului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, tariful reglementat pentru un metru cub de gaze naturale ar urma să fie de 18,79 lei fără TVA. După aplicarea taxei pe valoare adăugată, consumatorii ar putea achita 20,30 lei pentru un metru cub de gaz. Compania de stat Energocom a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA inclus. Conform estimărilor ANRE, majorarea tarifului este influențată în principal de creșterea prețului de achiziție a gazelor naturale, care ajunge la aproximativ 598,5 euro pentru o mie de metri cubi. În calculul tarifului sunt incluse și costurile de transport și distribuție, cheltuielile legate de furnizarea gazelor, inclusiv serviciile de facturare și relația cu consumatorii, precum și marja de rentabilitate stabilită pentru furnizor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declară că rectificarea tarifelor la resursele energetice nu este decisă de Minister, ci de regulator, în baza metodologiei aprobate. Potrivit oficialului, Energocom a solicitat ajustarea după ce a acumulat devieri negative de aproximativ 106 milioane de lei din cauza creșterii prețurilor de achiziție  pe piața internațională.<br><br>DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: „Nu a respectat metodologia de ajustare a tarifelor. În momentul în care a observat peste 1 la sută. Aceste 106 milioane din 8 miliarde sunt aproximativ 1,6%. Energocom a făcut anul trecut achizițiile de gaze pentru sezonul de încălzire 2025-2026, sezonul de iarnă. Licitațiile pentru capacitățile anuale de transport au fost recent, cred că la 1 iulie, dacă îmi aduc aminte, când Energocom a rezervat deja capacitățile pentru următorul sezon.”  <br><br>În context, Dorin Junghietu insistă că această ajustare trebuie să fie făcută, în contextul evoluțiilor de pe piața internațională a gazelor naturale.<br><br>DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: „Prețurile pe bursă chiar ieri au depășit 59 de euro sau au ajuns și la 69 de euro MW. Există această volatilitate pe bursele internaționale care influențează acel 60% din costul pe care oamenii îl plătesc în factură lunar. Costul gazelor este 60%. O să trasăm sarcina ca întreprinderile din sector responsabile cu distribuția să analizeze oportunitățile de optimizare, de evaluare a costurilor.”   <br><br>În prezent, populația achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaze. Ultima ajustare a fost făcută în februarie curent, când tariful a fost redus cu peste 2 lei față de tariful anterior.<br><br>Exclusiv TV <br> ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Extinderea Aeroportului „Eugen Doga” întârzie</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83290</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 15:37:15 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Extinderea Aeroportului Internațional „Eugen Doga” din Chișinău întârzie. Deși proiectul urma să fie finalizat până la sfârșitul acestui an, lucrările ar urma să înceapă abia în această toamnă, după reluarea procedurii de licitație. Investiția, estimată la până la 8 milioane de euro, va fi finanțată integral din veniturile aeroportului. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. În vara anului trecut, autoritățile estimau că lucrările de extindere a Aeroportului Internațional „Eugen Doga” vor fi încheiate până la sfârșitul lui 2026. Între timp, însă, licitația pentru construcția noului terminal a fost anulată din cauza unor neclarități în documentația tehnică, care a trebuit revizuită. Procedura de achiziție a fost relansată în luna mai, iar lucrările ar urma să înceapă abia în această toamnă. VLADIMIR BOLEA, ministrul Infrastucturii și Dezvoltării Regionale: „Noi avem convingerea că, cel târziu, în luna octombrie – noiembrie 2026 se va începe partea de construcție a Aeroportului. Conform caietului de sarcini, investiția se ridică până la 8 milioane de euro în total. Noi vom avea cinci mii de metri pătrați, suprafață extinsă pentru vânzare, pentru sisteme de depozitare, lounge-zone, pentru tot confortul cetățenilor. Și cel mai important e că investiția va fi făcută, în totalitate, din veniturile aeroportului, fără credite. Ceea ce înseamnă că noi ne vom permite să nu majorăm taxele pentru aeroport și pentru companiile care folosesc acest aeroport. Asta înseamnă că biletele vor rămâne accesibile.” Necesitatea extinderii Aeroportului Internațional „Eugen Doga” a apărut după izbucnirea războiului din Ucraina. Odată cu închiderea spațiului aerian ucrainean, mulți cetățeni ai țării vecine au început să folosească aeroportul din Chișinău pentru călătorii. În consecință, terminalul aeroportuar actual a devenit neîncăpător, iar aglomerația și cozile la controalele de securitate au devenit o problemă tot mai frecventă, mai ales în sezonul estival, când numărul călătorilor crește semnificativ. Precizăm că, inițial, autoritățile au analizat și posibilitatea construirii unui nou terminal, estimat la peste 150 de milioane de euro. Totuși, au renunțat la această opțiune, deoarece ar fi presupus un termen mai lung de realizare și costuri mult mai mari. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Extinderea Aeroportului Internațional „Eugen Doga” din Chișinău întârzie. Deși proiectul urma să fie finalizat până la sfârșitul acestui an, lucrările ar urma să înceapă abia în această toamnă, după reluarea procedurii de licitație. Investiția, estimată la până la 8 milioane de euro, va fi finanțată integral din veniturile aeroportului. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea.<br><br>În vara anului trecut, autoritățile estimau că lucrările de extindere a Aeroportului Internațional „Eugen Doga” vor fi încheiate până la sfârșitul lui 2026. Între timp, însă, licitația pentru construcția noului terminal a fost anulată din cauza unor neclarități în documentația tehnică, care a trebuit revizuită. Procedura de achiziție a fost relansată în luna mai, iar lucrările ar urma să înceapă abia în această toamnă.<br><br>VLADIMIR BOLEA, ministrul Infrastucturii și Dezvoltării Regionale: „Noi avem convingerea că, cel târziu, în luna octombrie – noiembrie 2026 se va începe partea de construcție a Aeroportului. Conform caietului de sarcini, investiția se ridică până la 8 milioane de euro în total. Noi vom avea cinci mii de metri pătrați, suprafață extinsă pentru vânzare, pentru sisteme de depozitare, lounge-zone, pentru tot confortul cetățenilor. Și cel mai important e că investiția va fi făcută, în totalitate, din veniturile aeroportului, fără credite. Ceea ce înseamnă că noi ne vom permite să nu majorăm taxele pentru aeroport și pentru companiile care folosesc acest aeroport. Asta înseamnă că biletele vor rămâne accesibile.”<br><br>Necesitatea extinderii Aeroportului Internațional „Eugen Doga” a apărut după izbucnirea războiului din Ucraina. Odată cu închiderea spațiului aerian ucrainean, mulți cetățeni ai țării vecine au început să folosească aeroportul din Chișinău pentru călătorii. În consecință, terminalul aeroportuar actual a devenit neîncăpător, iar aglomerația și cozile la controalele de securitate au devenit o problemă tot mai frecventă, mai ales în sezonul estival, când numărul călătorilor crește semnificativ. <br><br>Precizăm că, inițial, autoritățile au analizat și posibilitatea construirii unui nou terminal, estimat la peste 150 de milioane de euro. Totuși, au renunțat la această opțiune, deoarece ar fi presupus un termen mai lung de realizare și costuri mult mai mari.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Moldova - printre primii trei cumpărători de produse ucrainene</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83019</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 11:11:53 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Volumul schimburilor comerciale în zona de competență a Vămii din Kiev în perioada ianuarie-iunie 2026 s-a ridicat la 18,2 miliarde de dolari — cu 4,3 miliarde de dolari mai mult decât în prima jumătate a anului 2025. Principalii destinatari ai exporturilor ucrainene în primele șase luni ale anului 2026 au fost Polonia, Moldova și Germania – în top trei s-au regăsit două țări vecine și cea mai mare economie a Uniunii Europene. Cele mai solicitate produse fabricate în Ucraina pe piețele externe au fost: medicamentele – 74,4 milioane de dolari; uleiul – 37,9 milioane de dolari; pompele de aer sau de vid – 37,1 milioane de dolari. logos-press.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Volumul schimburilor comerciale în zona de competență a Vămii din Kiev în perioada ianuarie-iunie 2026 s-a ridicat la 18,2 miliarde de dolari — cu 4,3 miliarde de dolari mai mult decât în prima jumătate a anului 2025.<br><br>Principalii destinatari ai exporturilor ucrainene în primele șase luni ale anului 2026 au fost Polonia, Moldova și Germania – în top trei s-au regăsit două țări vecine și cea mai mare economie a Uniunii Europene. <br><br>Cele mai solicitate produse fabricate în Ucraina pe piețele externe au fost: medicamentele – 74,4 milioane de dolari; uleiul – 37,9 milioane de dolari; pompele de aer sau de vid – 37,1 milioane de dolari.<br><br>logos-press.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Raport: executarea bugetului asigurărilor sociale în 6 luni</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83138</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 10:39:13 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în perioada primului semestru al anului 2026 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 27515,2 mil. lei sau 53,5% din planul anual aprobat. Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 14823,0 mil. lei sau 47,3% din prevederile anuale și în creștere cu 1272,1 mil. lei (9,4%) față de suma acumulată în perioadă similară a anului trecut. Alte venituri au fost încasate în sumă de 525,4 mil. lei, în creștere cu 121,5 mil. lei (30,1%) comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent. Din suma totală, partea majoră de 510,4 mil. lei o constituie partea impozitului unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației, iar partea impozitului unic perceput de la antreprenorii independenți a constituit 7,5 mil. lei. Transferurile de la bugetul de stat s-au finanțat în sumă totală de 12166,8 mil. lei, în corespundere cu cererile de finanțare, din care: - 8574,0 mil. lei - destinate plății prestațiilor de asistenta socială şi altor plăti; - 3592,8 mil. lei - destinate acoperirii deficitului de venituri proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Cheltuielile totale au fost executate în sumă de 26262,4 mil. lei sau 51,0% din suma anuală planificată. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, cheltuielile executate au fost în creștere cu 1296,7 mil. lei sau cu 5,2%. Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada de 6 luni ale anului 2026 s-a încheiat cu depășirea veniturilor asupra cheltuielilor cu 1252,8 mil. lei. Soldul mijloacelor bănești la conturile CNAS la situația din 1 iulie 2026 a constituit 1602,6 mil. lei. cnas.gov.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în perioada primului semestru al anului 2026 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 27515,2 mil. lei sau 53,5% din planul anual aprobat.<br><br>Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 14823,0 mil. lei sau 47,3% din prevederile anuale și în creștere cu 1272,1 mil. lei (9,4%) față de  suma acumulată în perioadă similară a anului trecut. Alte venituri au fost încasate în sumă de 525,4 mil. lei, în creștere cu 121,5 mil. lei (30,1%) comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent. Din suma totală, partea majoră de 510,4 mil. lei o constituie partea impozitului unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației, iar partea impozitului unic perceput de la antreprenorii independenți a constituit 7,5 mil. lei.<br><br>Transferurile de la bugetul de stat s-au finanțat în sumă totală de 12166,8 mil. lei, în corespundere cu cererile de finanțare, din care:<br>- 8574,0 mil. lei - destinate plății  prestațiilor de asistenta  socială şi altor plăti;<br>- 3592,8 mil. lei - destinate acoperirii deficitului de venituri proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat.<br><br>Cheltuielile totale au fost executate în sumă de 26262,4 mil. lei sau 51,0% din suma anuală planificată. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, cheltuielile executate au fost în creștere cu 1296,7 mil. lei sau cu 5,2%.<br><br>Executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în perioada de 6 luni ale anului 2026 s-a încheiat cu depășirea veniturilor asupra cheltuielilor cu 1252,8 mil. lei.<br><br>Soldul mijloacelor bănești la conturile CNAS la situația din 1 iulie 2026 a constituit 1602,6 mil. lei.<br><br>cnas.gov.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Ministerul Culturii alocă 10 milioane de lei pentru Ziua Independenței</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83263</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 09:36:28 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Ministerul Culturii va acorda 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova din acest an, asumîndu-și integral cheltuielile pentru desfășurarea evenimentelor. Ministerul Culturii a spus că fondurile vor acoperi componenta cultural-artistică a sărbătorii. Banii sunt pentru onorariile artiștilor, amenajarea scenei, serviciile de sonorizare și iluminare, logistică, precum și pentru alte servicii tehnice necesare. Spre deosebire de edițiile anterioare, reprezentanții autorității centrale au anunțat că programul din acest an va fi dedicat exclusiv artiștilor autohtoni. Totodată, programul oficial al evenimentelor, lista interpreților și ansamblurilor participante, dar și procedurile de achiziție nu au fost finalizate. Repartizarea exactă a mijloacelor financiare urmează să fie făcută imediat după aprobarea programului oficial și lansarea licitațiilor publice pentru bunurile și serviciile necesare. ipn.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Ministerul Culturii va acorda 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova din acest an, asumîndu-și integral cheltuielile pentru desfășurarea evenimentelor.<br><br>Ministerul Culturii a spus că fondurile vor acoperi componenta cultural-artistică a sărbătorii. Banii sunt pentru onorariile artiștilor, amenajarea scenei, serviciile de sonorizare și iluminare, logistică, precum și pentru alte servicii tehnice necesare. <br><br>Spre deosebire de edițiile anterioare, reprezentanții autorității centrale au anunțat că programul din acest an va fi dedicat exclusiv artiștilor autohtoni. Totodată, programul oficial al evenimentelor, lista interpreților și ansamblurilor participante, dar și procedurile de achiziție nu au fost finalizate. Repartizarea exactă a mijloacelor financiare urmează să fie făcută imediat după aprobarea programului oficial și lansarea licitațiilor publice pentru bunurile și serviciile necesare.<br><br>ipn.md ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Curs valutar: 22 iulie</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=69539</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 09:02:05 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat noile cotații oficiale ale monedelor pentru data de 22 iulie. Astfel, euro are valoarea de 20 lei și 07 de bani, cu doi bani mai puțin. Dolarul american va fi cotat la 17 lei și 58 de bani, cu 1 ban mai mult. Leul românesc va fi tranzacționat la 3 lei și 83 de bani. Rubla rusească costă 22 de bani, iar hrivna ucraineană - 39 de bani.</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat noile cotații oficiale ale monedelor pentru data de 22 iulie.<br><br>Astfel, euro are valoarea de 20 lei și 07 de bani, cu doi bani mai puțin. Dolarul american va fi cotat la 17 lei și 58 de bani, cu 1 ban mai mult. <br><br>Leul românesc va fi tranzacționat la 3 lei și 83 de bani. Rubla rusească costă 22 de bani, iar hrivna ucraineană - 39 de bani. ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Carburanții continuă să se scumpească</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83265</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 15:56:15 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Tensiunile din Orientul Mijlociu se resimt și la pompele din Republica Moldova. Carburanții continuă să se scumpească, iar de mâine motorina va depăși pragul de 29 de lei litrul, în timp ce benzina se va scumpi cu încă 22 de bani. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit pentru ziua de mâine, 22 iulie, un preț maxim de 29 de lei și 41 de bani pentru un litru de benzină, în creștere cu 22 de bani. Și prețul motorinei face un salt semnificativ de 48 de bani, iar litrul de diesel va fi comercializat la un preț maxim de puțin peste 29 de lei. Prețurile pentru carburanți au revenit pe un trend ascendent la sfârșitul lunii iunie, după mai bine de o lună în care șoferii au beneficiat de reduceri succesive ale tarifelor. Cele mai mari prețuri din acest an au fost înregistrate în primăvară. Astfel, pe 9 aprilie, un litru de motorină a ajuns la 34 de lei și 98 de bani, iar pe 27 mai benzina a atins nivelul record de 31 de lei și 40 de bani pentru un litru. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Tensiunile din Orientul Mijlociu se resimt și la pompele din Republica Moldova. Carburanții continuă să se scumpească, iar de mâine motorina va depăși pragul de 29 de lei litrul, în timp ce benzina se va scumpi cu încă 22 de bani.<br><br>Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit pentru ziua de mâine, 22 iulie, un preț maxim de 29 de lei și 41 de bani pentru un litru de benzină, în creștere cu 22 de bani. Și prețul motorinei face un salt semnificativ de 48 de bani, iar litrul de diesel va fi comercializat la un preț maxim de puțin peste 29 de lei.<br><br>Prețurile pentru carburanți au revenit pe un trend ascendent la sfârșitul lunii iunie, după mai bine de o lună în care șoferii au beneficiat de reduceri succesive ale tarifelor. Cele mai mari prețuri din acest an au fost înregistrate în primăvară. Astfel, pe 9 aprilie, un litru de motorină a ajuns la 34 de lei și 98 de bani, iar pe 27 mai benzina a atins nivelul record de 31 de lei și 40 de bani pentru un litru.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Victoria Belous: conceptul politicii bugetar-fiscale va fi menținut</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83259</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 13:53:52 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Ministra desemnată a Finanțelor, Victoria Belous, care a mai deținut această funcție și în Guvernul Recean, susține că politica bugetar fiscală va fi o continuare a conceptului elaborat de Cabinetul Munteanu, însă precizează că unele propuneri incluse inițial în proiect, precum impozitarea veniturilor obținute din evenimente festive cum ar fi nunțile sau cumetriile, precum și aplicarea TVA la medicamente, vor fi excluse. VICTORIA BELOUS, ministru desemnat al Finanțelor: „Va fi o prelungire, deoarece nu putem să discutăm despre un concept nou. Procesul de consultare, de solicitare de opinii deja a fost. Toată această etapă de proces legislativ, doar că nu toate propunerile inișiate le vom continua. Vom veni cu politica fiscală, vom ține cont de toate obiecțiile care au venit în public, le vom discuta. Trebuie să înțelegem cu toții că bugetul unei țări se formează din impozite și taxe. Nunțile, medicamentele, sigur vor fi excluse”. Potrivit Victoriei Belous, autoritățile au nevoie de venituri suplimentare pentru a continua reformele asumate, inclusiv implementarea noii legi a salarizării și procesul de amalgamare administrativă. VICTORIA BELOUS, ministru desemnat al Finanțelor: „Noua lege a salarizării are un impact de 6,5 miliarde de lei. De asemenea, procesul de amalgamare este cu impact financiar. Noi ne dorim continuarea reformelor. Aici avem sarcina să identificăm aceste surse. Prima și cea mai corectă soluție să conformăm pe cei care nu achită. Oricum nu va fi suficient pentru aceste reforme. Respectiv, trebuie să venim cu o politică bugetar fiscală, cu ajustarea unor taxe, dar și cu anularea unor facilități, deoarece noi astăzi avem facilități fiscale care costă. Noi le-am acordat. Unele considerpm că și-au atins scopul și vom renunța”. Ministra desemnată a mai declarat că Guvernul va analiza și posibilitatea optimizării cheltuielilor publice, însă a precizat că reducerea acestora va fi făcută fără a afecta domeniile esențiale. Precizăm că proiectul politicii fiscale pentru 2027, elaborat de Guvernul Alexandru Munteanu, a generat un val de critici din partea mediului de afaceri și a opoziției, care au declarat că majorarea TVA ar afecta în special categoriile social-vulnerabile și ar alimenta inflația. Cele mai multe nemulțumiri au vizat propunerea de majorare a cotei standard a TVA de la 12% la 20%. Autorii proiectului susțin, însă, că modificările propuse urmăresc consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal de practicile europene. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Ministra desemnată a Finanțelor, Victoria Belous, care a mai deținut această funcție și în Guvernul Recean, susține că politica bugetar fiscală va fi o continuare a conceptului elaborat de Cabinetul Munteanu, însă precizează că unele propuneri incluse inițial în proiect, precum impozitarea veniturilor obținute din evenimente festive cum ar fi nunțile sau cumetriile, precum și aplicarea TVA la medicamente, vor fi excluse.<br><br>VICTORIA BELOUS, ministru desemnat al Finanțelor: „Va fi o prelungire, deoarece nu putem să discutăm despre un concept nou. Procesul de consultare, de solicitare de opinii deja a fost. Toată această etapă de proces legislativ, doar că nu toate propunerile inișiate le vom continua. Vom veni cu politica fiscală, vom ține cont de toate obiecțiile care au venit în public, le vom discuta. Trebuie să înțelegem cu toții că bugetul unei țări se formează din impozite și taxe. Nunțile, medicamentele, sigur vor fi excluse”.<br><br>Potrivit Victoriei Belous, autoritățile au nevoie de venituri suplimentare pentru a continua reformele asumate, inclusiv implementarea noii legi a salarizării și procesul de amalgamare administrativă.<br><br>VICTORIA BELOUS, ministru desemnat al Finanțelor: „Noua lege a salarizării are un impact de 6,5 miliarde de lei. De asemenea, procesul de amalgamare este cu impact financiar. Noi ne dorim continuarea reformelor. Aici avem sarcina să identificăm aceste surse. Prima și cea mai corectă soluție să conformăm pe cei care nu achită. Oricum nu va fi suficient pentru aceste reforme. Respectiv, trebuie să venim cu o politică bugetar fiscală, cu ajustarea unor taxe, dar și cu anularea unor facilități, deoarece noi astăzi avem facilități fiscale care costă. Noi le-am acordat. Unele considerpm că și-au atins scopul și vom renunța”.<br><br>Ministra desemnată a mai declarat că Guvernul va analiza și posibilitatea optimizării cheltuielilor publice, însă a precizat că reducerea acestora va fi făcută fără a afecta domeniile esențiale.<br><br>Precizăm că proiectul politicii fiscale pentru 2027, elaborat de Guvernul Alexandru Munteanu, a generat un val de critici din partea mediului de afaceri și a opoziției, care au declarat că majorarea TVA ar afecta în special categoriile social-vulnerabile și ar alimenta inflația. Cele mai multe nemulțumiri  au vizat propunerea de majorare a cotei standard a TVA de la 12% la 20%. Autorii proiectului susțin, însă, că modificările propuse urmăresc consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal de practicile europene.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Șoferii vor plăti mai mult pentru benzină și motorină</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83257</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 13:46:20 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Din 1 august, șoferii vor plăti cu 48 de bani mai mult pentru fiecare litru de carburant cumpărat la stațiile PECO. Noua taxă a fost aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, plata fiind destinată constituirii și menținerii stocurilor de urgență de produse petroliere. Noua taxă aprobată de regulatorul de pe piața energetică reprezintă o măsură necesară pentru consolidarea securității aprovizionării cu produse petroliere a Republicii Moldova. Formarea stocurilor de urgență este prevăzută de o nouă lege adoptată recent de Parlament. Constituirea stocurilor de urgență va permite țării să răspundă mai eficient unor eventuale întreruperi ale aprovizionării, crize regionale sau alte situații excepționale care ar putea afecta disponibilitatea carburanților pe piață. Finanțarea sistemului se face printr-un aport inclus în prețul final al carburanților la pompă. Astfel, din 1 august, șoferii vor plăti cu 48 de bani per litru de benzină și motorină de fiecare dată când vor face plinul. Noutatea i-a supărat pe o bună parte a conducătorilor auto, care declară că și fără această majorare, carburanții devin un lux. Alții declară că totul depinde de consum. EL: &quot;Trebuie de dus la protest. Să nu iasă nimeni la lucru și gata. Trebuie de oprit nu doar noi, cei de pe microbuze, dar toată lumea, toată țara. Altfel este imposibil cu toate astea, gazul, lumina, ei vor să crească tarifele... Toată lumea trebuie să se răscoale, să se revolte, pentru că asta nu este doar la mine, sau la cel care merge cu motorină, dar la toată lumea. Apa e scumpă, lumina e scumpă, gazul e scump. Unde s-a mai văzut asta, cu leafa noastră de zece mii, opt mii de lei pe care îi are. Nu știu&quot;. În același timp, conducătorii auto recunosc că statul trebuie să dețină un fond de rezervă al carburanților, însă declară că acesta nu trebuie să fie făcut din contul consumatorului. EL: &quot;Pe de o parte e drept, s-au gândit, dar trebuiau să se gândească mai demult. Ca să fie o rezervă de la trei luni, jumătate de an, nouă luni, dar nu așa, s-a terminat motorina, gata. O rezervă trebuie să fie, ca acasă. N-ai primit leafa și în două zile ai cheltuit-o, trebuie să-ți ajungă până la următoarea lună. Dar trebuie să se gândească cum să fie și omului bine și statului bine&quot;. Amintim că, potrivit legislației noi, stocurile de urgență trebuie să acopere minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. Oligația de formare a stocurilor este împărțită în mod egal între stat și companiile de pe piața carburanților. Cel puțin 50-60% din rezervele de urgență trebuie să fie stocate fizic pe teritoriul Republicii Moldova, restul putând fi păstrate în alte state pe baza unor acorduri bilaterale. Pentru a evita presiunile financiare asupra economiei și a bugetului public, sistemul va fi implementat treptat. Capacitatea maximă de stocare urmează să fie atinsă până la 30 iunie 2034. O zi mai devreme, Agenția Națională pentru Reglementare în Energie anunța că în prezent, stocurile de motorină în țară sunt pentru opt zile, iar cele de benzină acoperă 18 zile de consum. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Din 1 august, șoferii vor plăti cu 48 de bani mai mult pentru fiecare litru de carburant cumpărat la stațiile PECO. Noua taxă a fost aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, plata fiind destinată constituirii și menținerii stocurilor de urgență de produse petroliere.<br><br>Noua taxă aprobată de regulatorul de pe piața energetică reprezintă o măsură necesară pentru consolidarea securității aprovizionării cu produse petroliere a Republicii Moldova. Formarea stocurilor de urgență este prevăzută de o nouă lege adoptată recent de Parlament. Constituirea stocurilor de urgență va permite țării să răspundă mai eficient unor eventuale întreruperi ale aprovizionării, crize regionale sau alte situații excepționale care ar putea afecta disponibilitatea carburanților pe piață. Finanțarea sistemului se face printr-un aport inclus în prețul final al carburanților la pompă. Astfel, din 1 august, șoferii vor plăti cu 48 de bani per litru de benzină și motorină de fiecare dată când vor face plinul.<br><br>Noutatea i-a supărat pe o bună parte a conducătorilor auto, care declară că și fără această majorare, carburanții devin un lux. Alții declară că totul depinde de consum.<br><br>EL: "Trebuie de dus la protest. Să nu iasă nimeni la lucru și gata. Trebuie de oprit nu doar noi, cei de pe microbuze, dar toată lumea, toată țara. Altfel este imposibil cu toate astea, gazul, lumina, ei vor să crească tarifele... Toată lumea trebuie să se răscoale, să se revolte, pentru că asta nu este doar la mine, sau la cel care merge cu motorină, dar la toată lumea. Apa e scumpă, lumina e scumpă, gazul e scump. Unde s-a mai văzut asta, cu leafa noastră de zece mii, opt mii de lei pe care îi are. Nu știu".<br><br>În același timp, conducătorii auto recunosc că statul trebuie să dețină un fond de rezervă al carburanților, însă declară că acesta nu trebuie să fie făcut din contul consumatorului.<br><br>EL: "Pe de o parte e drept, s-au gândit, dar trebuiau să se gândească mai demult. Ca să fie o rezervă de la trei luni, jumătate de an, nouă luni, dar nu așa, s-a terminat motorina, gata. O rezervă trebuie să fie, ca acasă. N-ai primit leafa și în două zile ai cheltuit-o, trebuie să-ți ajungă până la următoarea lună. Dar trebuie să se gândească cum să fie și omului bine și statului bine".<br><br>Amintim că, potrivit legislației noi, stocurile de urgență trebuie să acopere minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. Oligația de formare a stocurilor este împărțită în mod egal între stat și companiile de pe piața carburanților. Cel puțin 50-60% din rezervele de urgență trebuie să fie stocate fizic pe teritoriul Republicii Moldova, restul putând fi păstrate în alte state pe baza unor acorduri bilaterale. Pentru a evita presiunile financiare asupra economiei și a bugetului public, sistemul va fi implementat treptat. Capacitatea maximă de stocare urmează să fie atinsă până la 30 iunie 2034. O zi mai devreme, Agenția Națională pentru Reglementare în Energie anunța că în prezent, stocurile de motorină în țară sunt pentru opt zile, iar cele de benzină acoperă 18 zile de consum.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Energocom a început achiziția de gaze naturale pentru perioada rece</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83239</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 12:32:53 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Statul a început achiziția de gaze naturale pentru perioada rece a anului. Întreprinderea Energocom, furnizorul central al țării, a dat startul rundelor de licitații pentru achiziții în conformitate cu strategia de achiziție aprobată de companie. În total, se planifică achiziționarea a 911 MWh de gaze naturale pentru anul gazier octombrie 2026 - septembrie 2027. Potrivit anunțului companiei Energocom, procurările de hidrocarbură sunt destinate următorului an gazieri. Începând cu data de 16 iulie, societatea a desfășurat cinci runde de licitații pentru produse energetice standardizate trimestriale și anuale, destinate completării portofoliului de gaze pentru sezonul rece. Licitațiile au fost organizate conform procedurii de achiziție a gazelor naturale aprobate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Astfel, au fost propuse spre achiziție: două loturi de gaze pentru perioada octombrie – decembrie 2026, cu un volum de până la 276.000 MWh. Un alt lot este scos la licitație sunt pentru perioada ianuarie – martie 2027, cu un volum de până la 270.000 MWh / trimestru. De asemenea, urmează să fie achiziționate două loturi anuale pentru anul gazier 2026–2027, cu un volum de până la 365.000 MWh / an. Energocom anunță că, în urma rundelor desfășurate a reușit să contracteze o parte din volumele necesare. Procesul de achiziție este în continuă desfășurare, iar compania va organiza noi runde de licitații în conformitate cu strategia aprobată și în funcție de condițiile de piață. Achizițiile sunt realizate etapizat, pentru diversificarea riscurilor și obținerea unui preț mediu cât mai avantajos. Procesul de contractare a volumelor pentru anul gazier 2026–2027 urmează să continue până la sfârșitul lunii octombrie. Amintim că, pe 15 iulie, Energocom a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului la gazele naturale. Compania cere o creștere cu 6,51 lei pentru un metru cub, ceea ce ar putea duce tariful pentru consumatorii casnici la 20,93 lei/m³, cu TVA inclus, față de prețul actual de 14,42 lei/m³. Exclusiv TV</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Statul a început achiziția de gaze naturale pentru perioada rece a anului. Întreprinderea Energocom, furnizorul central al țării, a dat startul rundelor de licitații pentru achiziții în conformitate cu strategia de achiziție aprobată de companie. În total, se planifică achiziționarea a 911 MWh de gaze naturale pentru anul gazier octombrie 2026 - septembrie 2027.<br><br>Potrivit anunțului companiei Energocom, procurările de hidrocarbură sunt destinate următorului an gazieri. Începând cu data de 16 iulie, societatea a desfășurat cinci runde de licitații pentru produse energetice standardizate trimestriale și anuale, destinate completării portofoliului de gaze pentru sezonul rece. Licitațiile au fost organizate conform procedurii de achiziție a gazelor naturale aprobate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Astfel, au fost propuse spre achiziție: două loturi de gaze pentru perioada octombrie – decembrie 2026, cu un volum de până la 276.000 MWh. Un alt lot este scos la licitație sunt pentru perioada ianuarie – martie 2027, cu un volum de până la 270.000 MWh / trimestru. De asemenea, urmează să fie achiziționate două loturi anuale pentru anul gazier 2026–2027, cu un volum de până la 365.000 MWh / an. <br><br>Energocom anunță că, în urma rundelor desfășurate a reușit să contracteze o parte din volumele necesare. Procesul de achiziție este în continuă desfășurare, iar compania va organiza noi runde de licitații în conformitate cu strategia aprobată și în funcție de condițiile de piață. Achizițiile sunt realizate etapizat, pentru diversificarea riscurilor și obținerea unui preț mediu cât mai avantajos. Procesul de contractare a volumelor pentru anul gazier 2026–2027 urmează să continue până la sfârșitul lunii octombrie. Amintim că, pe 15 iulie, Energocom a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului la gazele naturale. Compania cere o creștere cu 6,51 lei pentru un metru cub, ceea ce ar putea duce tariful pentru consumatorii casnici la 20,93 lei/m³, cu TVA inclus, față de prețul actual de 14,42 lei/m³.<br><br>Exclusiv TV ]]></turbo:content>
</item><item turbo="true">
<title>Afișarea țării de origine a produselor alimentare devine obligatorie</title>
<link>https://exclusivtv.md/index.php?newsid=83116</link>
<description></description>
<category>Top md</category>
<pubDate>Tue, 21 Jul 2026 11:55:55 +0300</pubDate>
<yandex:full-text>Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează operatorii economici care desfășoară activități de comerț cu amănuntul că, începând cu data de 10 august 2026, vor intra în vigoare modificările operate în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, prin care se instituie obligația de afișare a țării de origine a produselor alimentare la indicatorul de preț. Scopul noilor prevederi este de a asigura o informare clară, corectă și transparentă privind originea produselor alimentare comercializate și de a consolida trasabilitatea acestora pe întreg lanțul de distribuție. Afișarea țării de origine pentru produse alimentare, operatorii economici vor avea următoarele obligații: - pentru produsele alimentare preambalate, atunci când indicarea țării de origine este obligatorie potrivit art. 24 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare sau atunci când această informație este indicată în mod voluntar, țara de origine va trebui afișată și pe indicatorul de preț, informația urmând să corespundă întocmai celei înscrise pe eticheta produsului; - pentru produsele alimentare nepreambalate, precum și pentru produsele alimentare ambalate la locul vânzării la cererea consumatorului sau preambalate pentru vânzare directă, comerciantul va avea obligația de a indica țara de origine pe indicatorul de preț, în baza documentelor comerciale și de trasabilitate aferente lotului expus spre comercializare. Noile reglementări stabilesc și modul de prezentare a informației privind țara de origine: țara de origine se va indica prin denumirea completă a țării; drapelul țării poate fi utilizat doar ca element grafic însoțitor al denumirii țării; utilizarea exclusivă a drapelului, fără menționarea denumirii țării de origine, va fi interzisă; informația privind țara de origine va fi imprimată pe indicatorul de preț sau pe un anunț amplasat în imediata vecinătate a produsului, utilizând caractere cu înălțimea de cel puțin 0,3 cm. Aceste obligații se vor aplica unităților comerciale cu amănuntul încadrate în categoriile B, C și D, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 231/2010. Începând cu 10 august 2026, respectarea acestor cerințe va face obiectul controalelor oficiale desfășurate de inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu competențele prevăzute de legislația în vigoare. Operatorii economici care nu se vor conforma riscă sancțiuni în conformitate cu prevederile articolul 273 punctul 61 ale Codului Contravențional nr.218/2008 și anume, cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 120 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei juridice. ansa.gov.md</yandex:full-text>
<turbo:content><![CDATA[ Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează operatorii economici care desfășoară activități de comerț cu amănuntul că, începând cu data de 10 august 2026, vor intra în vigoare modificările operate în  Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, prin care se instituie obligația de afișare a țării de origine a produselor alimentare la indicatorul de preț.<br><br>Scopul noilor prevederi este de a asigura o informare clară, corectă și transparentă privind originea produselor alimentare comercializate și de a consolida trasabilitatea acestora pe întreg lanțul de distribuție.<br><br>Afișarea țării de origine pentru produse alimentare, operatorii economici vor avea următoarele obligații:<br><br>- <b>pentru produsele alimentare preambalate</b>, atunci când indicarea țării de origine este obligatorie potrivit art. 24 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare sau atunci când această informație este indicată în mod voluntar, țara de origine va trebui afișată și pe indicatorul de preț, informația urmând să corespundă întocmai celei înscrise pe eticheta produsului;<br><br>- <b>pentru produsele alimentare nepreambalate</b>, precum și pentru produsele alimentare ambalate la locul vânzării la cererea consumatorului sau preambalate pentru vânzare directă, comerciantul va avea obligația de a indica țara de origine pe indicatorul de preț, în baza documentelor comerciale și de trasabilitate aferente lotului expus spre comercializare.<br><br><b>Noile reglementări stabilesc și modul de prezentare a informației privind țara de origine:</b><br><br>țara de origine se va indica prin denumirea completă a țării;<br><br>drapelul țării poate fi utilizat doar ca element grafic însoțitor al denumirii țării;<br><br>utilizarea exclusivă a drapelului, fără menționarea denumirii țării de origine, va fi interzisă;<br><br>informația privind țara de origine va fi imprimată pe indicatorul de preț sau pe un anunț amplasat în imediata vecinătate a produsului, utilizând caractere cu înălțimea de cel puțin 0,3 cm.<br><br>Aceste obligații se vor aplica unităților comerciale cu amănuntul încadrate în categoriile B, C și D, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 231/2010.<br><br>Începând cu 10 august 2026, respectarea acestor cerințe va face obiectul controalelor oficiale desfășurate de inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu competențele prevăzute de legislația în vigoare.<br><br>Operatorii economici care nu se vor conforma riscă sancțiuni în conformitate cu prevederile articolul  273 punctul 61 ale Codului Contravențional nr.218/2008 și anume, cu amendă de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 120 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.<br><br>ansa.gov.md ]]></turbo:content>
</item></channel></rss>